Din cuprinsul articolului
Corpul uman este guvernat de ritmuri circadiene care se repetă în cicluri de 24 de ore şi de care depinde funcţionarea fizică şi comportamentală în parametri normali. Etimologic, termenul circadian provine din limba latina („circa”, care înseamnă aproape, şi „diem” sau „dies”, care înseamnă zi).
Ceasul biologic intern ne ajută să fim în stare de alertă pe parcursul zilei, să simțim foamea când trebuie să mâncăm și să putem dormi noaptea.
Medicii spun că oamenii ar trebui să fie capabili să-şi asculte ticăitul propriului organism pentru a se menţine în formă, evitând activităţile suprasolicitante în perioade nepotrivite. În general, ritmurile biologice sint legate de doi factori externi: lumina şi caldura.
De pildă, conform specialiştilor, munca fizică grea trebuie făcută la primele ore ale zilei, cea intelectuală în jurul prânzului, în timp ce după-amiaza trebuie consacrată activităţilor fizice şi spirituale, iar seara este dedicată relaxării. Dar, dacă aceste activităţi sunt inversate sau efectuate aleatoriu, randamentul poate fi foarte scăzut, iar organismul va resimţi stări de oboseală şi extenuare.
Ritmul circadian, important pentru sănătate
Medicii spun că ritmul circadian după care funcţionează corpul uman este extrem de important pentru sănătate şi este nevoie de o sincronizare cu activitatea solară pentru a beneficia de cât mai multă energie şi vitalitate, în condiţiile în care orice dereglare a bioritmului afectează majoritatea organelor şi sistemelor anatomice într-o măsură sau alta.
S-a demonstrat ştiinţific că ceasul biologic, aflat în creier, primește informații de la ochi și coordonează toate procesele din organism.
În timpul zilei, trimite semnale către celelalte regiuni ale creierului care produc anumiţi hormoni care menţin starea de alertă şi îmbunătățesc ritmul cardiac. Seara, când ochii percep mai puţină intensitate luminoasă, ”ceasul” declanșează producția hormonului cunoscut sub numele de metalonină, care induce starea de somnolenţă.
Multe dintre activitățile normale ale unei zile – precum dormitul, trezirea, mâncatul sau mersul la baie – sunt ordonate în jurul acestui ciclu de 24 de ore.
Tic-tac-ul biologic, codificat genetic
Numeroase studii au arătat că ”setările” ceasului biologic sunt determinate de gene specifice şi pot afecta cele mai diverse funcţii ale organismului, cum ar fi temperatura corporală, tensiunea arterială, nivelul de activitate, gradul de inflamație, fertilitatea, dispoziția și funcțiile creierului. Chiar și momentul apariției unor boli poate fi asociat ceasului biologic.
De exemplu, predispoziția pentru infarct este mai mare dimineața, când nivelul unui hormon numit cortizol începe să crească.
Ritmul circadian poate influența obiceiurile alimentare și metabolismul (modul în care organismul folosește și stochează energia).
Cercetătorii au descoperit că mâncatul seara târziu, apropiat de momentul în care este eliberată melatonina, poate deturna ritmul natural al organismului, ceea ce duce la creșterea nivelului de grăsime din organism și a greutății corporale, asociate adesea cu obezitatea, bolile cardiovasculare și diabetul.
Munca în schimburi, riscantă pentru sănătate
Specialiştii în medicia muncii atrag atenţia că persoanele care lucrează în schimburi au un risc crescut de boli cardiovasculare, tulburări digestive, cancer, depresie și alte probleme de sănătate. Similar, călătoriile în zone de pe glob cu un alt fus orar pot da peste cap ritmul circadian, în condiţiile în care creierul are dificultăţi de adaptare atunci când momentul zilei se schimbă brusc.
Cercetătorii țin cont de momentul zilei și sincronizarea cu ceasul organismului în toate aspectele legate de sănătate, cum ar fi programarea unei intervenții chirurgicale. În plus, ritmul biologic este motivul pentru care medicii prescriu de multe ori luarea anumitor medicamente în anumite perioade ale zilei.
Spre exemplu, atât aspirina, cât şi medicamentele antihistaminice sunt mai eficiente dacă sunt luate dimineaţa, însă anumite tipuri de tratament prin chimoterapie sunt mai puţin dăunătoare pentru organism dacă sunt administrate noaptea.
Cum funcţionează „orarul” biologic
– Ora 7.00 – secreţia hormonilor de stres atinge nivelul maxim (medicii recomandă un mic dejun copios, deoarece la această oră nu există pericolul de îngrăşare).
– Ora 8.00 – creşterea ritmului cardiac (bolnavilor de inimă nu le este recomandat să se trezească la această oră).
– Orele 9.00-11.00 – perioadă excelentă pentru munca intelectuală şi studiu.
– Ora 12.00 – tensiunea arterială creşte, dar scade capacitatea de concentrare.
– Ora 13.00 – timpul indicat pentru servirea prânzului.
– Orele 14.00-15.00 – scade numărul de globule albe (este perioada ideală pentru siestă şi relaxare).
– Orele 16.00-18.00 – energia revine la parametri optimi (pot fi practicate diverse sporturi sau pot fi programate întâlniri de afaceri).
– Ora 19.00 – momentul ideal pentru administrarea tratamentelor medicamentoase şi utilizarea produselor cosmetice.
– Orele 20.00-21.00 – interval orar specific angoaselor, când singuratatea e cel mai greu de suportat.
– Ora 22.00 – risc de dificultăţi respiratorii şi hipertermie, în caz de răceală sau gripă.
– Orele 23.00-24.00 – scade atenţia şi capacitatea de lucru, se vor evita alimentele grele.
– Orele 1.00-2.00 – numărul globulelor albe creşte, însă atenţia scade la nivelul minim.
– Ora 3.00 – glandele suprarenale încetează temporar să mai funcţioneze.
– Ora 4.00 – ora accidentelor! (cei care lucrează în ture de noapte, trebuie să ia o pauză).
– Orele 5.00-6.00 – secreţii hormonale abundente, însoţite de dureri musculare şi intensificarea ritmului cardiac.
Perioadele funcţionării optime a organelor interne
1 – 3 – ficatul
3 – 5 – plămânii
5 – 7 – intestinul gros
7 – 9 – stomacul şi creierul
9 – 11 – splina, pancreasul
11 – 13 – inima
13 – 15 – intestinul subţire
15 – 17 – vezica urinară
17 – 19 – rinichii
19 – 21 – circulaţia sanguină
21 – 23 – duodenul
23 – 01 – vezica biliară
