Din cuprinsul articolului
Această problemă afectează funcția normală a respirației în timpul somnului, putând provoca respirație superficială sau întreruperi între 15 și 20 de secunde în fluxul normal al aerului.
Potrivit medicilor, o oprire a respirației conduce la întreruperea fluxului de oxigen în corp și o acumulare a dioxidului de carbon. Aceasta determină organismul să se trezească sau să inhaleze rapid oxigen pentru a compensa. Apneea obstructivă în somn, cauzată de relaxarea mușchilor gâtului, este cea mai frecventă formă, fiind asociată frecvent cu obezitatea.
Afecţiunea de cauză centrală are la bază o tulburare a centrilor nervoși din trunchiul cerebral, prin care semnalele nervoase nu mai sunt transmise corespunzător la mușchii implicați în respirație. Este vorba de muşchii respiratori ai gâtului (sunt cei ce susțin partea din spate a cerului gurii, ce poartă denumirea de palat moale, uvula (omulețul), amigdalele, limba și pereții gâtului, alterarea acestor mușchi ducând la constricția căilor aeriene în timpul somnului. Această oprire a fluxului aerian reduce nivelul de oxigen din sânge și provoacă microtreziri care se pot repeta de multe ori într-o oră.
Cauze şi riscuri
Apneea în somn poate provoca boli cardiovasculare, cum ar fi hipertensiunea arterială, dar şi AVC sau chiar infarct. În acelasi timp se asociază frecvent cu bronhopneumopatia obstructivă cronică, agravând evoluţia acesteia. În plus, în lipsa unui somn odihnitor, creşte considerabil riscul de accidente rutiere pentru persoanele care conduc autovehicule.
Fumatul, obezitatea, hipotiroidismul, deviaţia de sept şi alte afecţiuni rinosinusale cronice pot fi tot atâtea cauze incriminate pentru apariţiei acestei probleme medicale, care afectează aproape 10% din populaţia adultă de pe planetă.
Polisomnografia este investigaţia completă care se practică în laboratorul de somnologie şi realizează diagnosticul de precizie al tulburărilor respiratorii ce apar în timpul somnului.
Medicii recomandă schimbarea poziţiei de somn, folosirea unor perne mai mari, dar şi utilizarea decongestionantelor nazale și soluții saline aplicată în nas înainte de culcare.
Tratamentul indicat este terapia CPAP (un aparat cu o mască ce trebuie purtat pe timpul nopții ce ajută respirația prin furnizarea aerului cu presiune pozitivă în inspir și expir, ajutând căile aeriene să rămână deschise).
Ulei esențial de lavandă
Lavanda reprezintă una dintre cele mai uzuale plante utilizate în medicina naturistă cu rol sedativ și calmant. Uleiul esențial de lavandă poate fi folosit ca remediu natural pentru apneea în somn, deoarece reduce inflamația de la nivelul gâtului.
Lavanda relaxează de asemenea mușchii afectați de această boală. În plus, poate induce un somn profund, liniștit. Astfel este prevenită oboseala de care suferă multe persoane afectate de apneea în somn.
Rădăcină de valeriană
Aceasta plantă este folosită de foarte mult timp ca relaxant. Vă ajută să adormiți mai repede şi să aveți un somn mai odihnitor. Valeriana este un remediu perfect pentru persoanele care suferă de insomnie sau au coșmaruri provocate de apneea în somn.
Ulei esenţial de ciuboțica-cucului
Un alt ulei esenţial recomandat pentru un somn odihnitor este cel de ciuboțica-cucului, care scade inflamația căilor respiratorii. Poate fi aplicat pe tâmple printr-un masaj ușor sau pulverizat în încăperea în care dormiţi.
Pentru decongestionarea foselor nazale se poate utilize uleiul de eucalipt. Se toarnă câteva picături într-o oală cu apă clocotită și se inhalează vaporii.
Simptomele alarmante
Multe dintre simptomele de apnee de somn nu sunt identificate de catre pacient ci sunt observate de catre partenerul sau de somn.
– Sforait zgomotos
– Coşmaruri
– Somn agitat
– Senzație de lipsă de aer la trezire
– Episoade de oprire a respiratiei, senzaţie de sufocare
– Insomnii
– Gura uscată dimineaţa la trezire
– Mers la baie frecvent
– Schimbări de dispoziţie
– Somnolenta excesivă şi oboseală în timpul zilei
– Dificultăţi de concentrare
– Nervozitate
– Depresie
– Performanţe reduse la serviciu
