Din cuprinsul articolului
Breaking News! Plăcinta dobrogeană este OFICIAL românească. LISTA celor 11 produse românești recunoscute la nivel european
Potrivit Comisiei Europene, România a obţinut recunoaşterea europeană cu Indicaţie Geografică Protejată (IGP) a produsului „Plăcintă Dobrogeană”. România câștigă recunoașterea europeană în fața Bulgariei
Plăcinta dobrogeană este OFICIAL românească
Cererea României de înregistrare a denumirii „Plăcintă dobrogeană” ca indicaţie geografică protejată a fost publicată în 29 martie 2023 în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, relatează Agerpres.
„Produsul denumit «Plăcintă dobrogeană» în România prezintă similarităţi cu produsul care este utilizat în mod legal în Bulgaria şi este denumit «Dobrudzhanska banitsa». Cu toate acestea, în pofida tradiţiilor şi obiceiurilor culinare comune legate de regiunea geografică şi istorică Dobrogea/Dobrudzha, aceste tradiţii şi obiceiuri au evoluat în mod distinct în România şi în Bulgaria, ceea ce a dus la apariţia unor diferenţe în privinţa preparării, precum şi a reputaţiei şi a utilizării denumirilor care desemnează produsele în cauză”, potrivit documentului CE.
România câștigă recunoașterea europeană în fața Bulgariei
În primul rând, produsul denumit „Plăcintă dobrogeană” prezintă caracteristici specifice care îl fac distinct, în comparaţie cu produsul denumit „Dobrudzhanska banitsa”. În România, pentru umplutură sunt permise numai brânza, iaurtul şi ouăle, în timp ce în Bulgaria pentru producerea „Dobrudzhanska banitsa” se pot folosi şi carne şi/sau legume, precum şi lapte proaspăt.
Alte diferenţe se referă la utilizarea caşului, care este obligatorie în România, dar opţională în Bulgaria. O altă diferenţă este legată de foile de aluat, care în România sunt încreţite şi rulate, în timp ce în Bulgaria sunt pliate ca o armonică.
De asemenea, România a demonstrat o reputaţie consacrată a denumirii „Plăcintă dobrogeană”, care se referă la produsul fabricat în aria geografică definită în documentul unic ca fiind reprezentată de judeţele Tulcea şi Constanţa, cunoscută şi ca „Dobrogea”. În Bulgaria, o reputaţie paralelă a denumirii „Dobrudzhanska banitsa” nu a fost nici susţinută, nici demonstrată suficient.
România are recunoscute până în prezent pe sisteme de calitate europene 10 produse, din care nouă cu IGP, respectiv: Magiun de prune Topoloveni, Salam de Sibiu, Novac afumat din Ţara Bârsei, Scrumbie de Dunăre afumată, Cârnaţi de Pleşcoi, Telemea de Sibiu, Caşcaval de Săveni, Salata cu icre de ştiucă de Tulcea, Salata tradiţională cu icre de crap, iar unul, Telemeaua de Ibăneşti, cu Denumire de Origine Protejată (DOP).
Lista celor 11 produse românești recunoscute la nivel european
Astfel, Plăcintă dobrogeană – IGP – se alătură celorlalte 10 produse românești recunoscute și înregistrate la nivel european, respectiv:
- Magiun de prune de Topoloveni (Indicație Geografică Protejată)
- Salam de Sibiu (Indicație Geografică Protejată)
- Novac afumat din Țara Bârsei (Indicație Geografică Protejată)
- Scrumbie afumată de Dunăre (Indicație Geografică Protejată)
- Telemea de Sibiu (Indicație Geografică Protejată)
- Cârnați de Pleșcoi (Indicație Geografică Protejată)
- Cașcaval de Săveni (Indicație Geografică Protejată)
- Salata cu icre de știucă de Tulcea (Indicație Geografică Protejată)
- Telemea de Ibănești (Denumire de Origine Protejată)
- Salată tradițională cu icre de crap (Specialitate Tradițională Garantată)
În prezent, România deține trei produse în etapa de verificare europeană, astfel: două pentru dobândirea Indicației Geografice Protejate, respectiv Pita de Pecica și Salinatele de Turda și unul pentru dobândirea Specialității Tradiționale Garantate, respectiv Sardeluța marinată.