Gustoase, colorate şi parfumate, fructele de pădure aduc un plus de savoare deserturilor, dar şi foarte multe beneficii pentru sănătate. Specialiştii oferă o listă cu fructele de pădure indicate în anotimpul de tranziţie către sezonul rece şi explică în ce cantităţi şi sub ce formă trebuie consumate pentru ca efectul să fie cel scontat.
Fără compoturi sau dulceţuri
Efectele terapeutice ale fructelor de pădure sunt numeroase, însă ele depind de starea în care sunt consumate. Compoturile, dulceţurile sau toppingurile cu fructe de pădure nu sunt recomandate, întrucât mare parte a vitaminelor şi enzimelor se distrug prin preparare la temperaturi de peste 40 de grade C, avertizează specialiştii.
„Este bine ca fructele de pădure să fie consumate proaspete sau congelate (în sezonul rece), simple, fără zahăr sau sirop adăugat. Trebuie să ne educăm gustul ca să simţim savoarea naturală a fructelor. Iar atunci vor avea şi efecte terapeutice”, precizează prof. Gheorghe Mencinicopschi.
Murele previn apariţia cancerului
Murele au multiple efecte benefice asupra sănătăţii organismului care merg de la întârzierea îmbătrânirii la prevenirea apariţiei cancerului. „Murele sunt extraordinar de bogate în antioxidanţi şi conţin acid elagic, foarte bun în prevenţia cancerului. Ele sunt bune şi în prevenirea stresului oxidativ generat de radicalii liberi, responsabil pentru producerea bolilor cronice”, explică Gheorghe Mencinicopschi.
Conţinutul ridicat de tanin al murelor întăreşte ţesuturile, ajută la tratarea diareei şi a inflamaţiilor intestinale.
Murele sunt şi o sursă naturală de acid salicilic, substanţa activă regăsită în aspirină. „Aproximativ 100 de grame de mure pe zi, consumate în sezon, pot avea efecte terapeutice”, mai spune Mencinicopschi.
Fructele trebuie însă asociate cu o dietă echilibrată şi cu un stil de viaţă activ.
Măceşele, mai eficiente decât paracetamolul
Măceşele sunt printre cele mai bogate surse naturale de vitamina C, conţinând de asemenea flavonoide, substanţe care potenţează efectul vitaminei C, precizează Mencinicopschi. Vitaminele A, D şi E, calciul, fierul, antioxidanţii şi acizii graşi conţinuţi de măceşe îmbunătăţesc sistemul imunitar.
Potrivit unui studiu realizat de un grup de cercetători ai Universităţii din Copenhaga, pudra de măceşe este de trei ori mai eficientă decât paracetamolul în reducerea durerii cauzate de osteoartrită şi nu produce niciunul dintre efectele secundare neplăcute, asociate cu analgezicele obişnuite.
Efecte antiinflamatorii pot avea şi 50-100 de grame de fructe consumate sub formă de piure sau ceaiurile de măceşe, spune specialistul român în alimentaţie.
Coacăzele negre conţin un număr foarte mare de minerale şi vitamine, inclusiv vitamina C într-o formă care se dovedeşte a fi cea mai stabilă dintre toate fructele, rezistând la căldură şi oxidare.
„În plus, sâmburii de coacăze conţin un ulei care produce eicosanoide, substanţe esenţiale în funcţionarea sistemului imunitar”, adaugă Gheorghe Mencinicopschi.
Coacăzele negre, folosite mai ales ca pulbere, revitalizează rapid organismul, ajută la reechilibrarea metabolismului, normalizează activitatea nervoasă, măresc acuitatea vizuală, elimină anemia şi favorizează procesele de creştere şi refacere.
Cătina conservă tinereţea
Fructul de cătină conţine de 10 ori sau chiar mai multă vitamina C decât citricele. Aceasta este esenţială în biosinteza colagenului, substanţă care ajută la păstrarea aspectului neted şi tânăr al pielii.
„Cătina conţine şi uleiuri polinesaturate cu efecte cicatrizante formidabile”, precizează prof. Mencinicopschi, motiv pentru care sunt recomandate în tratamentul bolilor tubului digestiv.
Fragii conţin calciu, fier, celuloză, fosfor, magneziu, potasiu, siliciu, iod, vitaminele B, C, E, K şi levuloză, indicată diabeticilor. Sucul e indicat în astenie, reumatism, hipertensiune şi arteroscleroză. Atenţie la alergia la fragi: fructele trebuie testate la primul consum, mai ales în cazul copiilor.
