Universitățile de medicină vor să le fie transferate cele 15 spitale ale Ministerului Transporturilor

Universitățile de medicină din ţară cer ca cele 15 spitale ale Ministerului Transporturilor să le fie transferate pentru crearea unei „rețele de spitale universitare”. Demersul a fost lansat de rectorul UMF din Târgu Mureș și s-au aliat acestuia și rectorii universităților de medicină din București, Iași și Cluj.

Procesul de transfer către autorităţile locale a celor 15 spitale care au fost arondate Ministerului Transporturilor va fi coordonat de un comitet interministerial condus de secretarul general al Guvernului, Marian Neacşu.

„Principala sarcină a acestui comitet va fi de a realiza cadrul normativ necesar la nivelul Guvernului. În cea de-a doua etapă vor fi identificate toate măsurile pentru a ne asigura că există capacitatea şi resursele pentru ca autorităţile locale să poată consolida şi chiar dezvolta capacitatea de tratament oferită de aceste spitale. Un rol important în acest sens îl vor avea universităţile de medicină, care vor contribui la pregătirea personalului medical din aceste reţele”, a declarat premierul Nicolae Ciucă la începutul acestei luni.

Nevoia de pregătire profesională la standarde europene

Ulterior, rectorul UMF Târgu Mureș a lansat pentru prima dată în spațiul public ideea creării unei rețele de spitale universitare, prin preluarea celor 15 unități spitalicești de la Ministerul Transporturilor. La acest demers s-au raliat şi rectorii UMF București, Iași și Cluj.

Principalele argumente ale universităților vizează nevoia de pregătire profesională în spitalele universitare atât a studenţilor la medicină, cât şi a medicilor rezidenţi, aceste unităţi sanitare putând deveni astfel centre de excelenţă în cercetarea medicală.

Rectorul Universităţii de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureş, profesor doctor Leonard Azamfirei, a susținut că este nevoie de o reţea naţională de spitale universitare, dat fiind faptul că, potrivit clasificării mondiale a spitalelor pe anul 2022, primele 25 de spitale din Europa sunt universitare.

„Ocazie de aur” de a crea şi în România o reţea naţională de spitale universitare

Potrivit rectorului UMFST Târgu Mureş, recenta decizie luată de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii împreună cu Ministerul Sănătăţii de a face transferul spitalelor din reţeaua Transporturilor la universităţile de medicină şi la autorităţile locale reprezintă „ocazia de aur” de a crea şi în România o reţea naţională de spitale universitare, aşa cum există de altfel în toate sistemele medicale performante din întreaga lume.

Rectorul consideră că un asemenea demers complex trebuie făcut cu înţelepciune, pentru a proteja interesele pacienţilor, mai întâi, dar şi ale personalului medical care lucrează în aceste instituţii, precum şi interesul naţional de securitate în transporturi.

„Toate acestea însă se pot reglementa cu atenţie dacă acceptăm schimbarea. Importantă mi se pare ideea! Iar aprecierea nu vine dintr-un interes local, în Târgu Mureş nefiind, din păcate, un spital CFR. Construim din resurse proprii un spital universitar – Spitalul clinic G. E. Palade, care sper să nu fie unic, ci să devină o parte a unei reţele naţionale. Universităţile au expertiza şi capacitatea financiară de a da o nouă dimensiune, de excelenţă, asistenţei medicale din România.

Şi poate că intrăm astfel şi într-o normalitate: Ministerul Transporturilor să se ocupe de… transporturi, iar Ministerul Sănătăţii, de sănătate! Credeţi că ar exista vreun serviciu asigurat în prezent de spitalele CFR care nu ar putea fi realizat de celelalte spitalele civile sau militare? Este nevoie de o schimbare, făcută mai întâi conceptual şi apoi de forţa necesară de a fi pusă în practică. Dar schimbarea începe cu ideile noastre”, a subliniat rectorul UMFST Târgu Mureş.

Perspective pentru inovaţia în medicină

În opinia acestuia, spitalele universitare au atribuţii suplimentare, în sensul că ele trebuie să facă nu doar medicină de performanţă, ci să fie locul unde apare inovaţia în medicină sau se introduce inovaţia în primă instanţă.

La rândul său, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti (UMFCD) a anunţat că susţine transferarea unora din spitalele aflate în coordonarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii în administrarea Universităţilor de Medicină şi Farmacie tradiţionale şi transformarea acestora în unităţi sanitare universitare.

Potrivit unui comunicat al UMFCD transmis Agerpres, rectorul UMF „Carol Davila” Bucureşti, prof. univ. dr. Viorel Jinga, consideră „extrem de importantă” formarea unei reţele de spitale universitare, care pot contribui astfel la dezvoltarea coordonată a resursei umane din sănătate, având în vedere că în aceste spitale se pregătesc atât studenţii la medicină, cât şi medicii rezidenţi.

În Bucureşti, spitalul aflat în coordonarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii care ar putea trece în administrarea Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” este Spitalul Clinic CF Nr. 2.

Beneficii şi pentru pacienţi

Rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi, prof. univ. dr. Viorel Scripcariu, se alătură ideii lansate în Alianţa G6-UMF şi subliniază importanţa necesităţii creării unei reţele naţionale de spitale universitare, apreciind că o astfel de reţea ar avea numeroase beneficii atât pentru pacienţi, cât şi pentru sistemul de sănătate în ansamblu.

Preluarea Spitalului CFR din Iaşi şi transformarea lui într-un spital universitar reprezintă o oportunitate importantă pentru UMF Iaşi şi pentru întreaga comunitate din regiune.

Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca a anunțat că susţine iniţiativa de înfiinţare a unei reţele naţionale de spitale universitare prin transferul a celor 15 unităţi medicale de la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii către universităţile de specialitate şi autorităţile locale.

Potrivit sursei citate, dezvoltarea reţelei naţionale de spitale universitare ar reprezenta un proiect important pentru viitorul medicinei româneşti, în condiţiile în care în prezent spitalele trebuie să facă faţă optim la nevoile şi provocările existente (după cum s-a putut observa în perioada pandemiei) şi trebuie să fie suficient de bine organizare şi flexibile încât să poată face faţă şi la potenţiale provocări noi. Acest lucru înseamnă înseamnă şi flexibilitate din perspectiva spaţiilor disponibile şi cu dotările tehnice corespunzătoare, cât şi din perspectiva personalului calificat, la pregătirea căruia universităţile de medicină şi farmacie vor avea un rol important.

Rectorul UMF Cluj, prof dr Anca Dana Buzoian, a explicat că prin transformarea Spitalului Clinic C.F. într-un spital universitar, actul medical va fi perfecţionat prin expertiza cadrelor didactice şi cercetătorilor din cadrul universităţii clujene.