Din cuprinsul articolului
O simplă analiză de sânge poate prezice riscul de infarct și atac cerebral. Și nu e vorba de nivelul de colesterol. Noi dovezi publicate astăzi dintr-un studiu pe 31.245 de pacienți care urmează o terapie cu statine indică faptul că inflamația poate fi un predictor mai puternic al riscului de evenimente cardiovasculare viitoare, cum ar fi atacul de cord și accidentul vascular cerebral, decât colesterolul „rău”.
Tratamentele care scad inflamația vasculară trebuie să fie încorporate în practica zilnică, dacă medicii doresc să maximizeze rezultatele, potrivit autorului corespondent al studiului, dr. Paul Ridker, cardiolog la Spitalul Brigham. Ridker a prezentat concluziile la reuniunea Colegiului American de Cardiologie din New Orleans. Rezultatele sunt publicate simultan în revista The Lancet.
„Noile date ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru cardiologii preventivi și pentru pacienții lor”, a spus Ridker. „Practic toți pacienții cu risc de boală aterosclerotică sunt tratați în mod corespunzător cu terapie agresivă cu statine. Cu toate acestea, în studiul nostru asupra pacienților care iau deja statine, hsCRP – o analiză a riscului inflamator rezidual – a fost un factor determinant mai puternic pentru un viitor atac de cord sau deces din cauza bolilor cardiovasculare decât a fost colesterolul LDL – o măsură a riscului de colesterol rezidual. Datele sunt o dovadă convingătoare că pentru a învinge bolile de inimă, trebuie să scădem atât colesterolul, cât și inflamația, nu doar colesterolul.”
Analiza proteinei C reactive, mai importantă decât măsurarea colesterolului
Odată ce un pacient se află sub terapie cu statine, cardiologii descriu de obicei două afecțiuni: „riscul de colesterol rezidual”, care poate fi redus și mai mult cu o terapie suplimentară de scădere a lipidelor și „riscul inflamator rezidual”, care poate fi redus și mai mult cu anumite medicamente care scadinflamaţia vasculară. Dacă medicii ar trebui să aleagă să se concentreze în continuare pe scăderea colesterolului sau a inflamației a fost incert și controversat.
Ridker și colegii săi au examinat datele provenite de la trei studii clinice efectuate recent (PROMINENT, REDUCE-IT și STRENGTH) cu pacienți cu sau cu risc crescut de boală aterosclerotică pentru a înțelege importanța relativă a „riscului inflamator rezidual” în comparație cu „riscul de colesterol rezidual” în rândul pacienţii contemporani trataţi cu statine.
Toți pacienții au primit îngrijiri medicale agresive, dirijate de ghiduri, inclusiv statine, de obicei în doze mari. Dar ratele evenimentelor cardiovasculare în toate cele trei studii s-au apropiat de 10% la cinci ani. În toate cele trei studii, nivelurile sanguine ale proteinei C-reactive de înaltă sensibilitate (hs-CRP, o măsură a inflamației vasculare) au fost asociate semnificativ cu evenimente cardiovasculare adverse majore (MACE), mortalitate cardiovasculară și mortalitate de orice cauză.
Mai mult, cercetătorii raportează că hs-CRP a fost un predictor mai puternic al riscului cardiovascular viitor decât LDL-colesterolul. De exemplu, printre pacienții deja tratați cu statine de intensitate mai mare, riscurile de deces cardiovascular și mortalitate de orice cauză au fost de peste două ori mai mari în rândul celor cu cele mai mari niveluri de CRP în comparație cu cei cu cele mai mari niveluri de colesterol, diferențe care au fost foarte semnificative statistic.
Medicamentele care scad inflamația, la fel de importante ca cele care scad colesterolul
„Nu există nicio îndoială că un nivel mai mic de LDL-colesterol este benefic și trebuie să reducem agresiv colesterolul ori de câte ori este posibil. Dar dacă cardiologii doresc să elimine bolile cardiovasculare, trebuie să vizeze în mod clar și inflamația”, a spus Ridker.
Inhibarea inflamației a fost găsită în mai multe studii clinice ca metodă de a reduce riscul cardiovascular, dar utilizarea terapiei antiinflamatorii în practica zilnică a fost limitată. Acest lucru a fost valabil în special pentru colchicină, o terapie antiinflamatoare ieftină care a redus ratele evenimentelor cardiovasculare în două studii majore randomizate, cu un beneficiu cel puțin la fel de mare ca cel asociat cu medicamente mult mai scumpe pentru scăderea colesterolului. Ridker observă importanța cântăririi potențialelor beneficii ale agenților antiinflamatori, pe lângă terapia cu statine și modificările stilului de viață, pentru a reduce riscul cardiovascular.
