Din cuprinsul articolului
Gabriela Firea, despre cea mai importanta cauza a infertilitații: Stresul este foarte mare în rândulcuplurilor!
„1 din 4 cupluri din România care își doresc cât mai curând un copil nu a reușit să obțină o sarcină până în prezent”, era anunțul făcut în urmă cu 5 ani, cu ocazia primului studiu de infertilitate realizat în România, la inițiativa Asociației de Reproducere Umană din România.
Conform Institutului Național de Statistică, în anul 2021 s-au înregistrat cele mai puține nașteri din 1930 până în prezent. Doar 196.858 de copii născuți-vii este cifra finală pentru anul 2021.
După doi ani de pandemie și după mai bine de un an de război într-o țară vecină, studiul de infertilitate realizat la inițiativa Asociației de Reproducere Umană din România vine în continuarea demersului inițiat în 2018, oferind o perspectivă dinamică în înțelegerea cuplurilor care au sau au avut probleme de fertilitate.
Studiul actual a fost realizat în perioada ianuarie-februarie 2023, pe un eșantion online, reprezentativ din punct de vedere sex și vârstă pentru populația urbană din România, femei în vârstă de 25-45 ani, respectiv bărbați de 25-60 ani.
Eșantionul de selecție a fost de 4.495 de respondenți (eroare statistică de +/- 1.5%).
Populația țintă (contingentul demografic fertil) este formată din femei și bărbați într-o relație și a fost de 3005 respondenți (eroare statistică de +/- 1.8%).Temele principale abordate au vizat atât zonele de infertilitate tratată (sarcini active sau copii născuți cu tratament) cât și zonele cu potențial de infertilitate (cupluri care își doresc copii, încearcă dar nu reușesc pe cale naturală).
Pe lângă acestea, studiul a abordat detalii despre consultul medical de specialitate, diagnosticele de infertilitate sau evaluarea șanselor de a obține o sarcină după consult/diagnosticare.
Mai mult, s-au explorat cunoașterea și relevanța Programului Național de Fertilizare, detalii despre FIV sau procesul de crioconservare a ovocitelor de către femei.
În România, la ora actuală, 17,1% din populația fertilă studiată s-a aflat sau se află într-o situație de infertilitate.
1 din 5 cupluri (21%) și-ar dori un copil cât mai curând, procent în scădere față de 2018 (29,1%). Însă, mai mult de jumătate dintre aceștia (52,6% – aproximativ 150.000 de cupluri) nu au reușit să obțină o sarcină până în prezent, deși încearcă de mai bine de un an, o creștere semnificativă față de studiul din 2018, când doar 38% se aflau în această situație.
23% din sarcinile existente în momenul de față sunt obținute cu ajutorul tratamentelor de specialitate, aceasta însemnând aproximativ 8.400 de sarcini active cu tratament (Ianuarie-Februarie 2023), față de o medie de 18% în ultimii 5 ani.
Pentru femei, problemele la nivelul trompelor uterine, rezerva ovariană redusă, endometrioza sau problemele la nivelul uterului sunt principalele cauze de infertilitate, iar pentru bărbați problemele la nivelul spermogramei sunt cele mai frecvente, urmate, la mare distanță, de problemele genetice și de cele hormonale.
46% dintre cei care nu pot obține o sarcină au mers la medicul specialist în infertilitate, un procent în creștere față de studiul de acum 5 ani, când doar 38% mergeau la medicul specialist.
„Acest studiu vine firesc și necesar după 5 ani de la primele date. Tot mai multe cupluri au încredere în clinicile din România, ceea ce este foarte important. Din datele din studiu putem să remarcăm și că tot mai multă lume a început să audă de medicii specialiști în infertilitate, mai mulți decât acum 5 ani, la precedentul studiu”, a remarcat prof. dr. Radu Vlădăreanu, președintele Asociației de Reproducere Umană din România.
Motivele pentru care cuplurile decid acum să aibă primul copil sunt diferite față de decizia de a avea încă un copil. 26% din cupluri așteaptă să-și găsească perechea potrivită pentru a avea primul copil, în timp ce 25% din cupluri așteaptă să aibă o casă/apartament mai mare pentru a avea încă un copil.
În același timp, problemele de infertilitate sunt mai mari pentru cuplurile care își doresc încă un copil față de cele aflate la primul copil. Atât pandemia, cât și problemele financiare sau situația geo-politică sunt responsabile de amânarea deciziei de a avea primul copil/alt copil pentru 15,6% din cuplurile care își doresc.
„A avea un copil nu este o fiță, acest lucru nu ar trebui să fie doar pentru cei care dispun de resurse financiare. Există acum tratamente care sunt eficiente, e important ca acele cupluri care nu pot avea copii pe cale naturală să meargă mai departe, să nu se oprească, fiindcă se observă din studiu că există rezultate bune cu ajutorul procedurilor de reproducere umană asistată”, crede dr. Andreas Vythoulkas, directorul executive al Asociației de Reproducere Umană din România.
Cifrele actuale ale studiului inițiat de Asociația de Reproducere Umană din România arată că tratamentul prin fertilizare in vitro a crescut cu 80% față de studiul precedent (18% pentru cifrele actuale, față de 10% pentru cifrele de acum 5 ani), ceea ce ne conduce la ideea că problemele de infertilitate sunt mai complexe la ora actuală.
Dintre cei care intenționează să apeleze la proceduri medicale de infertilitate în următorul an, 44% vor să apeleze la FIV și iau în calcul Programul Național de Fertilizare, în creștere semnificativă față de cei 20% care luau în considerare să apeleze la un astfel de program acum 5 ani.
Gabriela Firea, ministrul Familiei, Tineretului şi Egalității de Șanse, a specificat că, din 5 decembrie, de la începutul Programului, au sosit pe adresa Ministerului 11.000 de solicitări și că ele continuă să sosească.
Infertilitatea rămâne o problema reală
“Din dosarele analizate, 3.000 de dosare sunt eligible, avem deja 1.000 de contracte semnate. Nu am declarant neeligibile dosarele incomplete, ci am cerut completări. Vom lansa curând și o platofmă, pentru a ușura tot procesul și suntem în permanență deschiși la îmbunătățiri, pentru că avem dorința reală de a face lucrurile bine,” a declarant Gabriela Firea, care a mai precizat că vor exista la jumătatea anului discuții pentru ajustări de buget, astfel încât acest proiect să aibă continuitate.
“Este necesar ca acest Program să continue, mai ales având în vedere datele demografice cu care ne confruntăm. Infertilitatea rămâne o problema reală și eu nu văd ca cineva să își dorească să închidă acest program”, a asigurat Ministrul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse.
Cea mai facilă soluție care există acum în viață și la care răspunde nevoia tinerilor familii este acest program național inițiat de Ministerul Familiei.
Gabriela Firea spune că la începutul acestui program, pentru Municipiul București, acum trei ani de zile, s-au născut 560 de copiii, în mai puțin de doi ani de zile, la nivelul Capitalei, iar acum, la extinderea programului pentru decontarea fertilizării in vitro, la nivel național, de asemenea, am beneficiat de experiența, de sprijinul și de ridicarea la un alt nivel al acestui program….
În acest moment, Programul este superior celui de acum câțiva ani de zile”, a declarat ministrul.
Se decontează sume de 3.000 de euro pentru fertilizarea in vitro
Ministrul mai spune că încearcă să „elimine orice barieră birocratică pentru că, potrivit studiului, problema stresului este foarte mare în cazul acestor cupluri”. Mai mult, problema financiară este una ridicată și de reticiențe care țin de ordin medical.
Gabriela Firea a anunțat că a fost lansată platforma și speră că cererile vor fi procesate mai rapid din partea cuplurilor pentru a obține acest decont pentru procedura de fertilizare in vitro.
„Precizez că pot fi realizate trei deconturi pe an, față de programul vechi național, care peritea un singur decont pe an. De asemenea, a crescut vârsta, de la 42, la 45 de ani, nu a mai făcut referire la AMH, la valoarea acestuia.
Suma rămâne 3000 de euro, la cursul zilei de schimb valutar, iar dacă va fi nevoie de o ajustare, vom discuta”, mai spune ministrul familiei.
Din păcate, spune Gabriela Firea, „problema financiară este destul de mare, deoarece nimeni nu-ți dă o garanție că după primul FIF apare sarcina. Am multe cunoștințe care au repetat procedura, de trei, patru, cinci, chiar șapte ori. Și atunci, o familie cu venituri normale va rămâne cu datorii mulți ani”, conchide ministrul.