Din cuprinsul articolului
Poluarea aerului reprezintă contaminarea mediului interior sau exterior de către orice agent chimic, fizic sau biologic care modifică caracteristicile naturale ale atmosferei – spune OMS.
Datele OMS arată că aproape toată populația globului (99%) respiră un aer care depășește limitele orientative ale OMS și care conține niveluri ridicate de poluanți, iar țările cu venituri mici și medii sunt cele mai expuse.
Medicul Radu Țincu a explicat la Antena 3 cum ne afectează poluarea sănătatea.
„Problema în București și în marile orașe din România este că nu avem acces la o rețea de monitorizare a calității aerului pentru a putea cunoaşte dacă momentul ales de noi este unul bun pentru a face sport. Și vă spun și de ce, pentru că atunci când facem sport, respirăm mult mai repede. Această frecvență respiratorie crescută duce la încărcarea cu noxe mult mai rapidă a organismului.
Dacă vom alerga într-un parc intens poluat, acest lucru ne va face mai mult rău decât bine. De asemenea, putem să evităm să aerisim casele, apartamentele în momentele de intensă poluare pentru că vom introduce noxele din afară în interior.”, a spus medicul Radu Ţincu, miercuri, în cadrul rubricii Sfat de Sănătate cu Andreea Cigolea de la Antena 3 CNN.
Deci, este esențial ca în următoarea perioadă să înțelegem cu toții că avem nevoie de o rețea de monitorizare a calității aerului care să fie accesibilă pe telefon printr-o aplicație pentru a putea ști dacă este bine să ieșim cu cei mici, să-i plimbăm în parc în perioada respectivă sau dacă trebuie să amânăm acest lucru.
Poluarea aerului reduce speranța de viață
Din păcate, ceea ce trebuie să spunem este că poluarea aerului reduce speranța de viață. Murim mai repede pentru că trăim într-un oraș poluat. Avem mai multe substanțe poluante, pornim de la particulele PM 2,5 și 10. Aceste particule vor ajunge la nivelul plămânilor. Cu cât sunt mai mici, cu atât vor ajunge mai profund în plămânii noștri.
Aceste procese de inflamație vor duce în timp la modificarea structurii normale a plămânului și la apariția fibrozei pulmonare. În loc să avem un țesut pulmonar elastic care să permită trecerea oxigenului, avem un țesut fibros.
Acest lucru va duce la scăderea capacității de transfer a oxigenului și duce la apariția bolilor pulmonare cronice. Însă, dincolo de aceste efecte asupra structurii pulmonare, avem și particule care pot să inducă, spre exemplu, alergii respiratorii.
Dioxizii, dioxidul de sulf, oxizii de azot vor declanșa procese de alergie respiratorie și ne mirăm de ce astăzi avem atât de mulți copii care necesită tratament pentru diferite alergii respiratorii.
40% din poluare este cea din interiorul locuințelor noastre
Pornind de la gătit. Există foarte multe studii astăzi care pun în evidență că atunci când gătim, dacă nu avem hotă care să evacueze gazele de ardere, pornind de la monoxidul de carbon, rezultat în urma arderii gazului metan, dar până la diferite particule eliberate în timpul gătirii, în timpul prăjirii, se eliberează o serie de hidrocarburi care pot să ajungă în încăperea respectivă și ulterior pot fi respirate.
De asemenea, utilizarea în exces a diferitelor substanțe odorizante, a diferitelor substanțe de igienă care degajă vaporI, acei vapori nu fac decât să ajungă la nivelul tractului nostru respirator și să inițieze anumite procese, unele dintre ele de inflamație, altele de alergie.
Putem să deschidem geamul
Cu cât ventilația este mai rapidă și mai intensă, cu atât cantitatea de substanțe rezultate în urma proceselor de arde este mai redusă.
Mai trebuie să înţelegem că cu toţii ne dorim să avem câte un odorizant pentru fiecare suprafață pentru fiecare încăpere. Cu cât folosim mai multe, cu atât supunem organismul la o reacție imunologică. Am văzut foarte mulți părinți, au copiii alergici, cu tot felul de alergii cutanate și cu toate acestea folosesc odorizante de haine, odorizante de cameră.
Mulți dintre ei folosesc chiar creme pentru protecția pielii copiilor, care au anumite mirosuri, anumite parfumuri. Trebuie să înțelegem că toate aceste lucruri nu fac decât să suprasolicite un sistem imunitar care și așa este pus în alertă de o serie întreagă de substanțe chimice cu care venim în contact.
Traficul, principala sursă de poluare
De exemplu, dacă mergem la munte ca să ne plimbăm şi mergem pe Valea Prahovei când este circulație intensă, n-am făcut mare lucru. Traficul reprezintă principala sursă de poluare în marile orașe. Dacă simțim că de multe ori aceste gaze de eșapament sunt detectabile cu simțurile noastre, putem să ne îndepărtăm de zona respectivă.
De asemenea, ar trebui să ne plimbăm cât mai mult în zone verzi, parcuri sau păduri. Din păcate, iarăși Bucureștiul duce lipsă de această zonă. Centura verde a marilor orașe ar trebui să fie și în București pentru că ea asigură o filtrare a aerului în interiorul capitalei.
Din păcate, Bucureștiul se dezvoltă cu aceste construcții din ce în ce mai importante și acest lucru va sufoca orașul. Și pe de altă parte, trebuie să mai spunem un lucru extrem de important. În București s-au construit foarte multe clădiri înalte. Aceste clădiri înalte nu mai permit circulația aerului corectă în interiorul orașului și pot să perturbe curenții normali de aer.
Dacă nu vom înțelege că poluarea aerului ne omoară lent, măcar ar trebui să ne gândim că ea afectează și viitorul social, pentru că s-a dovedit, pe exemplu, copiii care cresc în zone poluate au deficit de gândire, de memorie și de atenție. Le afectează capacitatea de cogniție. De ce? Pentru că respiră un aer cu mai puțin oxigen decât normal, prezența monoxidului de carbon reduce procesele cognitive.”, a mai spus medicul Radu Ţincu.
