Din cuprinsul articolului
Bogdan Enescu, un expert în seismologie român, profesor asociat la Universitatea din Kyoto, Japonia, a avertizat că România nu este pregătită de un mare cutremur, iar în București trebuie acționat preventiv.
În emisiunea OFF/OnTheRecord, pe Aleph News, expertul român a subliniat că japonezii au învățat din lecțiile trecutului și legislația în construcții este acum extrem de dură.
Pe de altă parte, expertul a vorbit și despre lecțiile pe care trebuie să le învețe românii.
Expert român în seismologie, din Japonia: Este imperativ să facem asta în București!
„Cutremurele din Oltenia sunt superficiale, au perioade de revenire mari. Perioadele de revenire pot fi de zeci, sute, mii de ani. Intervalul de timp de producere a cutremurelor crustale este lung. În zonele activate sunt falii seismice.
În Oltenia, acum 80 de ani a fost un cutremur peste 5 grade Richter. (…) Cauza principală a cutremurelor de pământ este acumularea stresului tectonic. Când pragul de stres este depăşit, falia alunecă. Se întâmplă câteodată ca alte surse de pe alte falii să adauge o picătură de stres care umple paharul. Perturbaţiile din afara plăcilor tectonice pot grăbi declanşarea unui cutremur.
Procesul principal al cutremurelor din Oltenia este acumularea de stres tectonic. Trebuie analizat dacă Turcia a produs picătura pentru cutremurele din Oltenia. Se poate afla dacă Turcia a avut un rol pentru cutremurele din Oltenia. Primul cutremur din Oltenia a fost un pre-şoc al celui de-al doilea.
Primul cutremur din Oltenia de 5,2 l-a declanşat pe al doilea cu o magnitudine mai mare – 5,7. După cutremurul din Oltenia ne aşteptăm la replici seismice care durează mai mult. Replicile din Oltenia vor dura săptămâni, poate luni. Numărul de replici la cutremurul din Oltenia va scădea în timp, iar replicile scad ca putere. Foarte puţin probabil să avem cutremure de magnitudine 5 sau mai mari decât cele care au fost deja.
(…) În Bucureşti, clădirile ştiu că sunt problematice. M-am stabilit în Japonia din anul 1998, ştiu care este situaţia în România. Este imperativă consolidarea clădirilor vechi. Sunt îngrijorat, România este ţara mea”, a declarat expertul în seismologie Bogdan Enescu, profesor asociat la Universitatea din Kyoto, Japonia, potrivit sursei citate.
Expert român: Fiecare locuitor al Japoniei primeşte alerta de cutremur
Profesorul Bogdan Enescu a explicat pe Aleph News prin ce seisme puternice a trecut Japonia dar şi cum au fost alertaţi japonezii:
„În 2011, am prins cutremurul de 9,1 în Tsukuba, la 60 de km de Tokyo. Am simţit atunci nu numai cutremurul principal, major, dar şi replicile care au fost şi de magnitudine 7,7. Cutremurul din 2011 s-a produs în mare şi principala cauză a deceselor a fost valul de tsunami.
Cutremurarea pământului în 2011 nu a produs prea multe pagube şi victime. Majoritatea victimelor din Japonia în 2011 a fost generată de valuri de tsunami de peste 40 de metri. Japonezii nu se aşteptau la un cutremur de asemenea magnitudine şi cu un val de tsunami devastator.
Japonia a avut cutremure puternice şi pe teritoriu, în Kobe, în 1995, au fost peste 6000 de victime. Explicaţiile pentru care nu sunt foarte multe victime: japonezii construiesc bine. În Japonia, regulile se respectă.
(…) Da, fiecare locuitor al Japoniei primeşte alerta de cutremur. Alerta de cutremur este setată în sistemul telefonului mobil. Înainte de cutremurul principal, în Japonia se primesc alarme pe telefonul mobil. Şi în Japonia au fost discuţii dacă sistemul de alertă trebuie să fie public.
Sistemul de alertă în caz de cutremur are merite importante: trenurile rapide în Japonia se opresc. Sistemul opreşte ascensoarele, infrastructura critică. Sistemul de alertă din Japonia m-a ajutat să mă uit în împrejurimi, să mă îndepărtez de clădiri înalte”.
Educație pentru comportamentul la cutremur
Educaţia populaţiei în caz de dezastru este luată foarte în serios atât de japonezi cât şi de statul nipon. Educaţia începe din şcoală, a explicat profesorul Bogdan Enescu:
„Băieţii mei au avut această educaţie în şcoală, sunt zile de instruire în şcoli. Oamenii trebuie să se îndrepte într-un interval de timp spre o zonă sigură. Există nişte zone special amenajate în Japonia, de multe ori acestea sunt chiar şcolile. Oamenii ştiu unde să se îndrepte în cazul în care se produce un cutremur. În Japonia există o pregătire în acest sens.
(…) În asemenea situaţii, acţiunea rapidă este foarte importantă. Pentru acţiune rapidă este nevoie de informaţii rapide. Când se produce un cutremur, trebuie să ştim mărimea acestuia şi caracteristicile mişcării seismice. Trebuie să ştim în ce zonă se simte mai puternic cutremurul. Trebuie ştiut riscul seismic.
Unele clădiri sunt mai vulnerabile decât altele. Reacţia statului trebuie să fie promptă. Şi aici au fost probleme cu centrala nucleară de la Fukushima. Şi în Japonia au fost inerţii, lucruri care nu au mers foarte bine, dar trebuie să înveţi şi să fii pregătit.
Şi pentru noi este aceeaşi lecţie: nu putem prezice când va fi următorul cutremur puternic, dar putem să ne pregătim. Ştim toţi că trebuie făcut ceva, dar trebuie şi demarată solid această operaţiune”.
