4 februarie – Ziua Mondială de Luptă Ȋmpotriva Cancerului

Astăzi, de Ziua Mondială de Luptă Ȋmpotriva Cancerului, specialiștii spun că neoplasmele nu mai reprezintă o condamnare la moarte, venind cu precizarea că multe tumori sunt curabile, dacă sunt diagnosticate şi tratate corect. De asemenea, speranţa de viaţă a pacienţilor diagnosticaţi tardiv sau cu tumori foarte agresive creşte, în mod constant, prin apariţia de noi şi mereu mai performante terapii.

În 2020, în România, au fost estimate aproximativ 95.000 de noi cazuri de cancer și aproximativ 54.000 de decese cauzate de cancer. Principalele tipuri de cancer la bărbații români sunt cel pulmonar (17%), de prostată (16%) și colorectal (15%), în timp ce în rândul femeilor din România cancerul de sân este tipul cu cea mai mare incidență (28%), urmat de cancerul colorectal (12%) și cancerul de col uterin (8%).

Tratamentul este adaptat fiecărui caz în parte

„Diagnosticul de cancer aduce schimbări profunde în viaţa pacientului, a familiei sale, a prietenilor. Este o boală cronică cu un impact teribil asupra vieții acestuia în general, de la desfăşurarea activităţilor generale, până la integrarea socială, atât în timpul, cât şi după terminarea tratamentului”, spune dr. Eduard Dănăilă, medic primar oncologie medicală și chimioterapie, ȋn cadrul spitalului Nord, Grupul Medical Provita.

Pentru că nu există unul, ci multe tipuri de cancer și pentru că fiecare pacient este unic, sunt diferite tipuri de tratamente pe care pacientul le poate primi de la echipa sa medicală. Sunt tratamente prescrise singure sau în combinație. Alegerea tratamentului este adaptată fiecărei situații în parte, în funcție de mai mulți factori: stadiul în care e diagnosticat pacientul, starea generală de sănătate, comorbidități, localizarea neoplaziei etc.

Există multe tratamente specifice aprobate de forurile internaționale în cazul diferitelor forme de cancer:

• intervenție chirurgicală (clasică, laparoscopică, robotică),
• chimioterapie,
• terapii țintite,
• radioterapie,
• terapie hormonală,
• imunoterapie.

Toate acestea au ca scop limitarea răspândirii celulelor canceroase și mai apoi eliminarea lor. Acţionează fie local, adică numai asupra celulelor canceroase ale unui organ afectat, fie general, adică asupra tuturor celulelor canceroase prezente în organism.

Terapiile țintite sunt selective și atacă o țintă specifică din celula canceroasă. Chirurgia și radioterapia sunt tratamente locale, chimioterapia și terapia hormonală sunt tratamente generale. Alegerea tipului de tratament sau combinarea acestora este adaptată fiecărei situații în parte, în funcție de mai mulți factori: stadiul în care e diagnosticat pacientul, starea generală de sănătate, comorbidități, localizarea neoplaziei etc.

Chirurgie clasică versus minim invazivă

Chirurgia este cea mai veche formă de tratament pentru cancer și rămâne prima variantă oferită persoanelor care au fost diagnosticate.

Este folosită în aproximativ 80% dintre cazurile oncologice, având ca scop principal îndepărtarea completă a tumorii/țesutului canceros. Chiar și atunci când nu este posibilă îndepărtarea întregii tumori, se efectuează, de multe ori, o intervenție chirurgicală pentru a îndepărta cât mai mult țesut canceros (reducerea tumorii) care poate face chimioterapia și radioterapia mai eficiente.

Atunci când este posibil, chirurgii folosesc abordări chirurgicale minim invazive, laparoscopice, care au avantajul unei spitalizări reduse și a unei recuperări mai rapide pentru pacient. În multe centre medicale din România se folosește chirurgia robotică, o tehnică minim invazivă ce permite medicilor să efectueze mai multe tipuri de proceduri complexe, cu mai multă precizie, flexibilitate și control decât prin tehnicile convenționale. Pacientul care se califică pentru această abordare beneficiază de risc mai mic de sângerare și infecție, mai puține cicatrici, mai puțină durere.

„Chirurgia robotică în urologie, de exemplu, se adresează în primul rând tratamentului cancerului de prostată, a neoplasmului vezicii urinare și tumorilor maligne renale. Principalul avantaj al abordului robotic este reprezentat de acuratețea actului chirurgical, lipsa inciziilor extensive, durerea postoperatorie minimă și recuperarea rapidă a pacieților”, declară dr. Călin Cristian, medic primar urolog, la Clinica Nord, Grupul Medical Provita.

Chimioterapia

Multe medicamente anticancerigene (antitumorale) au fost dezvoltate, mai ales din anii 1970. Aceste medicamente funcționează fie prin distrugerea celulelor canceroase, fie prin oprirea înmulțirii acestora.

,,Utilizăm chimioterapia fie pentru a reduce dimensiunea unei tumori înainte de operație, pentru a limita riscul de recidivă după intervenția chirurgicală sau pentru a elimina localizările secundare ale tumorii. De cele mai multe ori, administrăm intravenos, prin perfuzii. Pentru a facilita tratamentul citostatic, este comună utilizarea unui cateter – un dispozitiv implantat sub piele. Alegem substanțele folosite și le dozăm ȋn funcție de localizarea cancerului, stadiul bolii și starea generală a pacientului.

Efectele secundare ale acestui tratament sunt deja cunoscute, tocmai de aceea, administrăm citostaticele ȋn cure, cu pauze ȋntre ele, pentru a permite organismului să se reface. Analizăm reacția pacientului, după care putem schimba atât substanțele, cât și dozajul”, completează dr. Eduard Dănăilă.

Există și medicamente pentru chimioterapie care se iau pe cale orală, iar în unele cazuri pot fi administrate intramuscular, direct în tumoră sau într-o cavitate a corpului în care au crescut celulele canceroase.

Radioterapia

Radioterapia este unul dintre cele mai frecvent utilizate tratamente în terapia cancerului. Mai mult de jumătate dintre persoanele diagnosticate primesc acest tip de tratament care constă în expunerea celulelor canceroase la radiații. Această expunere provoacă o transformare a celulelor care își pierd apoi capacitatea de a se înmulți. Doar zona în care se află tumora este expusă razelor, pentru a se evita pe cât posibil să fie afectate și celulele sănătoase.

Radioterapia se poate face înainte sau după operație. În primul caz, scopul este de a reduce dimensiunea tumorii, pentru a crește șansele de îndepărtare a tuturor celulelor canceroase în timpul operației. În al doilea caz, obiectivul este distrugerea oricăror celule canceroase rămase și, astfel, reducerea riscului de recidivă. Cel mai adesea, radioterapia este externă; razele sunt emise de un dispozitiv în timp ce pacientul stă întins, nemișcat pe o masă. Ședințele durează câteva minute și se repetă pe parcursul mai multor zile.

Tipul și cantitatea de raze prescrise de medicul oncolog precum și numărul de ședințe sunt determinate de tipul de cancer, de dimensiunea tumorii și de localizarea acesteia. Radioterapia poate fi combinată cu chimioterapia.

Terapia hormonală

Terapia hormonală se bazează pe administrarea de medicamente pe cale orală sau prin injecție intramusculară. Unele tipuri de cancer sunt sensibile la acțiunea hormonilor produși în mod natural de organism. Este adesea cazul cancerului de sân și de prostată. Celulele canceroase tind să crească mai repede în prezența acestor hormoni, așadar terapia hormonală își propune să le blocheze producția sau activitatea. Tipul de medicament, doza prescrisă și durata tratamentului sunt adaptate fiecărei situații.

Imunoterapia

Imunoterapia este un tratament care are ca scop stimularea propriei apărări imunitare a organismului împotriva celulelor canceroase. Este un tratament personalizat, care folosește agenți terapeutici specifici cu rol în a opri „frânele imunității”, repornind sistemul imunitar, astfel încât organismul să poată lupta mai eficient cu celulele canceroase.

Imunoterapia este adesea utilizată în combinație cu alte opțiuni de tratament, cum ar fi chirurgia sau terapia țintită. Până de curând, pentru același diagnostic, medicii prescriau, conform protocoalelor, același tratament tuturor pacienților. Dar indivizii sunt biologic diferiți unul de celălalt și există mai multe forme, mai multe subtipuri ale aceleiași boli, fiecare cu propria „semnătură moleculară”.

Terapiile țintite

Astăzi, noile terapii anticancerigene „țintite” permit în unele cazuri o medicină personalizată care constă în alegerea celui mai potrivit tratament în funcție de profilul biologic al pacientului și de caracteristicile moleculare ale bolii acestuia. Măsurarea unui marker biologic pentru a adapta doza unui medicament face parte din medicina personalizată. În oncologie, acest medicament a suferit dezvoltări majore, datorită cunoștințelor tot mai aprofundate despre funcționarea celulei canceroase.

Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului a luat naștere la 4 februarie 2000, cu ocazia Summitului Mondial împotriva Cancerului pentru noul mileniu de la Paris. Este ziua de conștientizare globală a cancerului și a impactului pe care îl are în viețile noastre ale tuturor – pacienți și aparținători deopotrivă. Accesul echitabil la prevenirea, diagnosticarea, tratamentul și îngrijirea cancerului poate salva vieți, susțin autoritățile mondiale din domeniul sănătății.

Organizația Mondială a Sănătății și Organizația Națiunilor Unite desfășoară o campanie internațională, ȋn perioada 2022-2024, pe tema: „Să stopăm decalajul de îngrijire!”, referindu-se la cancer. Accentul acestor foruri cade pe creșterea alfabetizării și a înțelegerii publicului și politicului deopotrivă asupra bolii – numai așa se poate reduce frica, se risipesc miturile și concepțiile greșite, crește înțelegerea și se schimbă comportamentele și atitudinile.