Din cuprinsul articolului
Știi ce se află pe lista de alimente cancerigene? Adevărul legat de grâul modern și de rolul istoric al acestuia în dieta oamenilor nu este ușor de acceptat. Ceea ce semănăm astăzi nu are nicio legătură cu grâul folosit de strămoșii noștri în dieta lor. Vrem sau nu să recunoaștem, grâul modern a fost modificat genetic pentru a permite obținerea unor producții foarte mari la hectar cu costuri reduse.
S-au făcut numeroase studii care atestă faptul că grâul modern are legătură cu creșterea în greutate și cu acumularea de grăsime în cele mai nepotrivite locuri din corp, provocând efecte dintre cele mai nocive asupra stării de sănătate, cum ar fi diabetul, dezechilibre neurologice precum boala celiacă, artrita reumatoidă și demența. După decenii de studii clinice s-au scris cărți argumentând în favoarea renunțării definitive la acest aliment practic omniprezent în zilele noastre.
Renunțarea la gluten beneficii
Dieta fără grâu și fără gluten este asociată cu beneficii semnificative pentru starea de sănătate, printre care se numără scăderea în greutate, alinarea multor simptome metabolice și vindecarea parțială sau totală a diabetului de tip 2, vindecarea leziunilor intestinale, cum ar fi colita ulceroasă și boala celiacă, îmbunătățirea indicatorilor referitori la colesterol, îmbunătățirea densității osoase și inversarea osteopeniei, vindecarea multor afecțiuni ale pielii, de la psoriazis până la căderea părului.
Dr. Cristina Popescu, medic specialist în Geriatrie-gerontologie cu competențe în Biorezonanță, Homeopatie, Medicină ortomoleculară a răspuns întrebărilor Doctorului Zilei în privința problemelor pe care le întâlnim frecvent atunci când consumăm pâine.
Generațiile anterioare au consumat într-adevăr mai multă pâine, numai că trebuie să reținem că pe atunci grâul nu era modificat genetic. „Grâul era hrană, pentru că de fapt nu era făina 000, conținea toți aminoacizii și vitaminele absolut necesare, mai ales B-urile, de aceea nu erau atâtea depresii ca în prezent.
Noi nu mai consumăm pâine ca odinioară, până și pâinea neagră este făcută cu cacao. Puteți spune că alegeți pâine cu cereale, dar problema este că nu se mai găsește făină integrală. Chiar și la moară primești tot făină modificată, pentru că astfel este grâul.
Glutenul este folosit peste tot acum, în înghețată, în smântână, în frișcă. Orice produs are gluten, iar unii producători, pentru a fi acoperiți, chiar scriu pe ambalaj «Atenție, poate conține urme de gluten!» Ei bine, cu siguranță atunci conține gluten”, susține medicul Cristina Popescu.
Tot metabolismul e perturbat de grîul modificat genetic
De multe ori ne întrebăm ce interes au persoanele particulare să vândă asemenea produse. „Aparent vor să vândă lapte ecologic, să zicem, dar sub o formă de conservare tot conține gluten. Persoane care au terminat chimia alimentară mi-au confirmat lucrul acesta. Nu vorbim doar de pâine, orice produs conține gluten, nu mai vorbim de hormoni.
Există epidemie de cancer și nu mai sunt ușor identificate cauzele. Glutenul se depune ca o mâzgă, ceea ce numim aterom, peste tot, pe vasele intestinale, pe vasele de sânge de la nivelul cordului. Gospodinele care făceau pâine pot sesiza, de exemplu, diferența dintre aluatul de altădată și cel de acum, care se întinde ca o gumă, nu mai are acea consistență de la an la an. Chiar părintele Arsenie Boca a spus multe legat de acest lucru. Nu înseamnă însă că nu mai există sămânța originală și bună. Există”, afirmă dr. Cristina Popescu.
Nu mai mâncăm ce mânca bunica, crede cu tărie Cristina Popescu. De altfel, cu toții știm prea bine acest lucru. „Acest grâu modificat genetic este generator de foarte multe boli și durează cam șase luni până se elimină orice urmă a lui din organism. Pe la mijlocul acestei perioade există riscul de a te opri.
La început apare ambiția, apoi obișnuința, după care treci pe lângă o panificație sau o covrigărie și simți oașa-zisă poftă, care de fapt este dependent receptorilor specifici glutamatului și glutenului, la fel ca receptorii nicotinici”, spune medicul specialist.
De ce se hrănește marea majoritate a oamenilor cu covrigi, am întrebat noi, observând faptul că pofta pentru acest produs de panificație este una pe care cu greu o putem ține în frâu? „E grav.
Dependența de gluten
Tot metabolismul este perturbat și ai nevoie de câțiva ani ca să-ți revii. La gluten, dependența depășește șase luni. Unii mănâncă cereale integrale, crezând că astfel e mai sănătos. Dar și ele au gluten. Pastele la fel. Se poate face însă pâine din hrișcă, din mei sau năut. Pe marea majoritate nu-i interesează reacțiile chimice și formulele, ci doar că se creează o dependență chimică și dezvoltă o poftă imensă. Dacă se depășește acest moment al poftei este minunat”, susține Cristina Popescu.
Oare ce mai putem mânca însă, ca să ne păstrăm sănătatea? „Dacă ar fi să ne gândim cum sunt tratate legumele și fructele, nu ne mai putem gândi la ceva sănătos. Insecticide se folosesc pentru tot ceea ce mâncăm. Am evoluat științific foarte mult și s-au identificat prin studii pe anumite cancere, anatomopatologice, insecticidele folosite pentru fruncte și legume în tumorile respective.
Recomand cititorilor să țină 15 minute în apă cu bicarbonat fructele pe care vor să le consume. Și se poate consuma orez integral, dar și aici sunt foarte multe păreri. În schimb migdalele, nucile, varza, brocoli pot fi consumate fără grijă”, a încheiat medicul Cristina Popescu.
Renunțarea la gluten beneficii. Eliminând glutenul, se elimină bolile
Am fost singura țară care a aprobat codexul alimentar. „Orice boală are leac, numai că nu mai putem să găsim leacul în natură, așa cum făceam înainte. Suntem obligați să facem asta artificial. Luăm din comerț un ceai și observăm că nu are niciun efect. Nu este ceea ce trebuie. Asta spune multe.
E greu să determini pe cineva să renunțe la pâine, dar nu imposibil. Mulți oameni s-au vindecat de boli grave renunțând definitiv la gluten. Se poate face pâine din făină de orez, dar și cu semințe, cu maia, fără drojdie. Drojdia întreține ph-ul acid și favorizează dezvoltarea bacteriilor printre care se numără candida. Nu trăim ca să mâncăm, ci mâncăm ca să existăm! Să evoluăm”, spune Cristina Popescu.
Glutenul creează o inflamație la nivel celular apărând așa-zisele boli autoimune, care de fapt înseamnă că organismul nu-și mai recunoaște propriile celule. Acea inflamație se cronicizează și anumite celule de apărate, limfocite, leucocite, care au luptat acolo se transformă în soldăței care nu mai sunt recunoscuți.
