Din cuprinsul articolului
Radonul, gazul radioactiv din locuințele românilor care ne poate îmbolnăvi de cancer la plămâni. Medicii susțin că între 8 și 15% din totalul cazurilor de cancer pulmonar se datorează radonului acumulat în interiorul spațiului locuit, prezent, mai ales, în case sau în apartamentele situate la parterul blocurilor.
Cu toate acestea, o mare parte dintre români nu au auzit până în acest moment de existența radonului, în timp ce unii dintre ei susțin că știu ce înseamnă, însă nu au cunoștințe legate de efectele nocive pe care gazul le poate avea asupra sănătății lor.
„Sunt zone mai predispuse, în funcție de geologia solului”
Daniela Dogaru, coordonatorul Departamentului de Radioprotecție, Deșeuri Radioactive și Transport din cadrul Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN), a declarat, pentru Gândul, că nivelul de concentrație al radonului variază în funcție de geologia solului.
„Radonul este natural, iese din natură, din scoarța terestră. El iese încontinuu, vorbim de concentrații crescute de radon. Radonul are influență asupra sănătății populației. Sunt zone mai predispuse, în funcție de geologia solului. Concentrația de radon diferă, e o gamă largă de valori, dar autoritatea noastră, CNCAN-ul, a stabilit un nivel de referință de 300 de becquereli pe metru cub. Peste 300 de becquereli pe metru cub se consideră că e periculos, sub 300 de becquereli pe metru cub este acceptabil, deci gama variază în funcție de geologia solului”, a explicat Daniela Dogaru.
În prezent, se lucrează la o hartă care să arate care sunt zonele din România cu cele mai mari concentrații de radon, a mai spus Daniela Dogaru, precizând că, până acum, s-au făcut măsurători doar în zona Ardealului.
„Nu avem o hartă la nivel național, se lucrează la ea. Atunci vom ști exact care sunt zonele predispuse. Nu s-au făcut măsurători decât în zona Ardealului, până acum. Sunt și de la 100 de becquereli, și sub 100 de becquereli pe metru cub, și peste nivelul de referință, și până la 1.000 de becquereli pe metru cub. Sunt valori într-o gamă variată.
Dintre activitățile prevăzute în Hotărârea de Urgență care aprobă planul național de acțiune la radon, s-au implementat foarte multe activități. Unele sunt blocate, din lipsă de finanțare, dar se lucrează, este în progres. Se comunică prin mai multe căi, prin filialele Ministerului Sănătății, prin noi, prin laboratoarele desemnate să facă măsurători de radon în interior, să comunice. Există un plan de comunicare”, a precizat Daniela Dogaru.
„Ministerul Dezvoltării a făcut ghiduri pentru clădirile noi și cele renovate”
Întrebată ce pot face oamenii pentru a afla dacă aerul pe care îl respiră în interiorul locuinței sale este toxic, Daniela Dogaru a spus că prima măsură este să-și măsoare concentrația de radon din locuințe, cu ajutorul laboratoarele desemnate de CNCAN.
„După ce vede care este concentrația de radon din interior, compară nivelul de referință și abia de atunci își face griji, planuri. Până nu măsoară, n-are ce să facă. Până nu spune cineva că a depășit nivelul de referință, n-are ce să facă. Când îi spune cineva că este concentrația crescută, abia atunci se implementează măsuri – de la măsuri simple, de tipul aerisirii camerei, până la măsuri complexe, care înseamnă schimbarea structurii, ca să-i pună ventilație.
Măsurile sunt costisitoare dacă le face după, iar cele mai puțin costisitoare sunt cele făcute din faza de proiect a locuinței. Acestea sunt luate în calcul de Ministerul Dezvoltării. Ministerul Dezvoltării a făcut ghiduri, atât pentru clădirile noi, cât și pentru clădirile renovate. Momentan, nu se implementează măsura aceasta cu radonul, întrucât este abia în faza de proiect, reglementările acestea sunt în proces de aprobare”, menționat Daniela Dogaru.
Studiile realizate până în prezent au arătat că Transilvania este zona cea mai expusă la creșteri ale radonului din aer, dar și marile aglomerații urbane: Bucureşti, Iași, Timișoara, Constanța şi Brașov.
Specialiștii spun că principalele sursele de proveniență ale radonului din locuințe sunt emanația de radon din sol sau din materialele de construcție, apa folosită pentru uz casnic, precum și gazul folosit pentru încălzit sau gătit. În acest context, pătrunderea radonului în interiorul casei depinde de arhitectura și permeabilitatea construcției, de existența ventilației și de modul de utilizare a spațiilor.
În timp ce în casele vechi, cu tâmplărie din lemn, și în încăperile cu pardoseala ceramică sub care s-a turnat șapă de beton, predispoziția acumulării radonului în interior este mai mică, concentrația de radon este mai mare în clădirile care au fundația izolată necorespunzător, cu etanșeitate ridicată, neventilate mecanic și în încăperile cu pardoseala din lemn, fără șapă de beton.
