Noile descoperiri științifice au arătat o relație cauzală între apneea în somn și boala Alzheimer.
Demența este un termen captivant care descrie pierderea memoriei, confuzia și declinul progresiv al abilităților de gândire. Aceste defecte sunt determinate de o acumulare de proteine toxice în creier, iar prevenirea acestei acumulări a fost principala țintă terapeutică a bolii. Noile cercetări au consolidat ipoteza că problemele de sănătate, cum ar fi apneea în somn, pregătesc scena pentru declinul cognitiv.
Un nou studiu condus de cercetătorii de la Universitatea din Queensland a confirmat o legătură între apneea obstructivă în somn și un risc crescut de a dezvolta demență.
Profesorul Elizabeth Coulson, de la Universitatea Brain Institute și Școala de Științe Biomedicale, și echipa ei au descoperit o relație cauzală între nivelul scăzut de oxigen din creier în timpul somnului și bolile neurodegenerative.
Profesorul Coulson a remarcat: „Am descoperit că privarea de somn numai la șoareci a cauzat doar deficiențe cognitive ușoare.
Dar am dezvoltat o nouă modalitate de a induce respirația întreruptă de somn și am descoperit că șoarecii prezentau caracteristici patologice exacerbate ale bolii Alzheimer.
A demonstrat că hipoxia – atunci când creierul este lipsit de oxigen – a provocat aceeași degenerare selectivă a neuronilor care mor în mod caracteristic în demență.”
Încă nu a fost stabilit, totuși, modul în care diferitele grade de hipoxie afectează riscul de a dezvolta boala.
În prezent sunt în curs de desfășurare teste timpurii pe oameni pentru a examina corelația dintre lipsa de oxigen și afectarea cognitivă.
Profesorul Coulson a remarcat: „Se estimează că aproximativ 50% dintre persoanele în vârstă au apnee obstructivă în somn atunci când mușchii gâtului se prăbușesc intermitent și blochează căile respiratorii în timpul somnului, determinând oprirea și începerea respirației”.
Din păcate, multe cazuri de apnee în somn rămân nediagnosticate și netratate, deoarece cele mai evidente semne de avertizare apar în timpul somnului.
Acestea includ sforăitul frecvent, gâfâirea după aer și pauzele silențioase de respirație care pot dura de la secunde la minute.
Cu toate acestea, pot apărea și alte semne la „trezire”, potrivit WebMD:
- Trezirea cu gât foarte dur sau uscat
- Dureri de cap de dimineață
- Amețeală când te trezești.
