Din cuprinsul articolului
La mai puțin de un an de la momentul lansării la Palatul Cotroceni, din inițiativa președintelui României, Planul Național de Combatere a Cancerului a devenit lege aprobată în plenul Camerei Deputaților și a ajuns la promulgare.
Este un demers unic în sistemul de sănătate românească atât de frământat, un model real de colaborare între autorități, experții din sănătate și asociațiile de pacienți, totul în beneficiul pacientului oncologic.
Combaterea CANCERULUI, Prioritatea numărul unu în România
Dr. Diana Păun, consilier prezidențial în Departamentul de Sănătate Publică, spune că este primul angajament real al României de a lupta împotriva bolii.
„În primul rând că, așa cum aţi subliniat și dumneavoastră, planul este rezultatul unei remarcabile cooperări între toți cei care au responsabilitate în zona sănătății publice și a cancerului.
Vorbesc în primul rând de autorități, dar în aceeași măsură de medicii care au contribuit la elaborarea planului, de asociațiile de pacienți, de mediul privat, fiindcă au fost medici și din spitalele publice și din spitalele private care au scris, care au elaborat acest plan.
Concret, perioada de implementare a acestui plan național de combatere a cancerului, de fapt de prevenire și combatere a cancerului, este 2023-2030.
Deci, implementarea lui va începe chiar de anul viitor, cu măsuri concrete, cu deadline-uri foarte bine precizate pentru implementare, pe patru piloni: prevenție, depistare precoce prin screening, tratament și, pentru prima oară, calitatea vieții.
De ce spun pentru prima oară? Pentru că, din păcate, în România îngrijirile paleative nu sunt foarte bine dezvoltate. Or, pacientul oncologic trebuie, practic, privit ca un tot unitar, din momentul în care e preluat de către medicul oncolog și până la vindecare sau pentru a i se asigura o calitate a vieții cât mai bună.
Deci, obiectivul general aș putea spune că este de a realiza un traseu clar, standardizat al pacientului oncologic între diverse paliere de îngrijiri”, a mai spus Diana Păun.
Așadar, România se aliniază, practic, acum la standardele europene în domeniu. În ce constau aceste standarde și, bineînțeles, unde ne aflăm acum?
„Din păcate, cifrele pentru România sunt destul de îngrijorătoare, de fapt, le știm cu toții, nu-i nevoie să mă refer la statistici, cancerul reprezintă o problemă foarte importantă de sănătate publică după bolile cardiovasculare, motiv pentru care a fost necesar acest plan, care cuprinde obiective foarte clare, așa cum vă spuneam.
De exemplu, sunt operaționalizate programele naționale de screening. Până acum, noi nu aveam finanțat de la nivelul Ministerului Sănătății decât screeningul pentru cancerul de col uterin, dar s-au implementat, sau se dorește a se implementa, programe de screening și pentru alte tipuri de cancer; și pentru cancerul colorectal, de exemplu, care e o problemă importantă la nivel național. Pentru cancerul de sân, care știți că, practic, are o mortalitate atât de mare.
De asemenea, se dorește realizarea unui registru național de cancer, cu subregistre pentru toate tipurile de cancere frecvente în țara noastră. Se dorește o abordare multidisciplinară, în sensul că un pacient nu poate fi tratat doar de un singur medic. Este nevoie de o echipă multidisciplinară, spunem /noi/, de un tumor board, care să analizeze cazul pacientului, care să stabilească etapele, operație, radioterapie, chimioterapie, în ordinea firească și cea mai corectă pentru pecientul respectiv.
De asemenea, pentru că pe piața europeană și și pe piața românească au apărut o serie de terapii noi, inovative, care sunt din păcate scumpe și pe care Casa Națională de Asigurări nu le poate susține financiar de la bun început, s-a propus realizarea unui fond de inovație în sănătate, se numește, cu diverse surse de finanțare, care să ofere pacienților din România și accesul la aceste noi tratamente care apar pe piață și de care fără îndoială că fiecare beneficiază”, explică medicul.
Se vor găsi bani pentru toate acestea?
Dr. Diana Păun spune că „acest plan se regăsește într-o lege, care, așa cum ați spus și dumneavoastră, ajunge la promulgare înainte de elaborarea bugetului pentru anul viitor, pentru că există niște precizări clare, inclusiv financiare, în plan, ceea ce este foarte bine.
Deci, putem să ne facem din vreme niște angajări financiare pentru aceste linii pe care vi le-am spus, de la screening la tratament și îngirjiri paleative, dar cea mai mare oportunitate este a Planului European de Combatere a Cancerului, care previzionează cam patru miliarde, mai bine de patru miliarde de euro pentru zona de cancer în Europa.
Or, există posibilități reale de a accesa bani europeni pentru a dezvolta aceste programe, în special zona de cercetare în domeniul cancerului, de medicina personalizată./asalar/atataru Și etapa cea mai dificilă, zic eu, pe lângă implementarea propriu-zisă, va fi cea în care, practic, planul va trebui să fie cunoscut de profesioniștii din sănătate, tocmai pentru ca ei să aibă posibilitatea să acceseze aceste fonduri prin aplicarea la programele de cercetare și la programele financiare ale Uniunii Europene.
Cancerul rămâne o problemă majoră de sănătate la nivel mondial, fiind prima sau a doua cauză a deceselor premature la persoane cu vârste cuprinse între 30 și 69 de ani în 134 de țări. Ce ar trebui avut în primul rând în vedere?
„S-a pornit tocmai de la ce vă spuneam ceva mai devreme, traseul pe care un pacient trebuie să-l urmeze în momentul în care e diagnosticat, pentru că, haideţi să recunoaștem, în momentul în care afli un diagnostic și atât de de impactant cum este cel de cancer, nu știi ce să faci, ca pacient român, deci, s-a vrut în primul rând stabilirea unor pași clar definiţi pentru pacient pentru ca el să fie preluat și să aibă acces la servicii medicale, dar, practic, planul s-a gândit coerent până la oferirea de suport psihooncologic…
Sper că implementarea acestui plan va duce la rezultate îmbunătățite pe toți cei patru piloni pe care vi i-am spus și să ne ajute să luptăm cu toții împotriva acestei boli atât de redutabilă, care este cancerul”, conchide Diana Păun.
Care este rolul prevenției, până la urmă, indiferent de de boală?
„Prevenția, în ultimă instanță, salvează vieți pentru că poate preîntâmpina apariția unei boli cu toate consecințele ei. Bineînțeles, sunt numai asupra sănătății, dar și consecințe economice și consecințe psihologice.
Este mult mai ieftin să previi decât să tratezi și cred că lucrul acesta este dovedit de practica medicală de zi cu zi. În plus, nici nu e atât de greu să prevenim. Ați văzut și în timpul pandemiei.
Până la urmă, spălatul pe mâini, care este o metodă preventivă, a devenit o practică obișnuită și cred că la fel de ușor este să ne lăsăm de fumat, să facem sport, să mâncăm ce trebuie, să avem o viață liniștită și cu mai puțin stres, totul e să existe motivație și educație pentru sănătate”, a declarat Diana Păun, potrivit RRA.
