Din cuprinsul articolului
Oboseala cronică poate avea cauze nebănuite. Inima sau ficatul bolnav te lasă fără energie. Din ce în ce mai multe persoane se plâng de oboseală acumulată. În sine, oboseala nu este o boală, ci un simptom care maschează, în unele cazuri, afecțiuni grave de sănătate
Oboseala normală este o stare trecătoare, care dispare de cele mai multe ori după un somn bun. Dacă totuși, nu scăpăm de ea și observăm că se amplifică, că suntem osteniți mai des decât înainte, că avem dificultăți când vine vorba de îndeplinirea sarcinilor de serviciu sau de treburile casnice, e semn că ceva nu este în ordine cu organismul nostru și e cazul să mergem la medic.
“Dacă este să discut din punctul de vedere al psihiatrului, pot să vă spun că este unul dintre simtomele depresiei. Oboseala poate fi întâlnită destul de frecvent într-o patologie nu neapărat severă, ci într-una depresivă de intensitate medie, care asociază alte semne de care pacienții poate că sunt sau nu conștienți”, explică prof.univ.dr. Mirela Manea, medic psihiatru.
Oboseala cronică
Psihiatrul accentuează că poate exista o superficializare a somnului ceea ce face ca somnul pe care îl are individul să fie unul neodihnitor și cu coșmaruri.
Acest somn îl face de multe ori să se trezească mai obosit decât s-a culcat seara și, în condițiile acestea, oboseala apare mult mai precoce decât în alte momente ale vieții pacientului.
“Sentimentul de imposibilitate de a duce la bun sfârșit o sarcină de serviciu pentru că, în esență, oboseala prin asta se materializează îl face pe individ să intre într-un cerc vicios și să considere că nu mai este capabil sau nu mai este apt de a face față îndatoririlor pe care le are. Și când spun asta mă refer nu numai la serviciu, ci și la îndatoririle familiale. Deci, din punctul nostru de vedere al psihiatrilor, o depresie, poate să asocieze sindromul acesta de oboseală cronică care trebuie tratat prin boala de bază”.
Primul pas: medicul de familie
Ce ar trebui să facă o persoană care observă co oboseala nu-i trece? În acest context, drumul ar fi acela de a merge la medicul de familie și a-i spune practic toate stările pe care le are, astfel încât medicul de familie să-l direcționeze. “Direcționarea este mai degrabă la psihiatru și nu la psiholog pentru că există o diferențiere între noi, fiecare își are rolul lui, însă diagnostic poate pune numai doctorul, iar acela este psihiatrul”, mai spune dr. Manea.
Medicul adaugă că nu este obligatoriu ca pacientul să primească o medicație dacă nu are nevoie de ea. “Adică sunt tipuri de medicamente la care noi putem să avem acces și să le recomandăm, dar pot fi, uneori, unele destul de ușoare așa cum spun pacienții noștri din plante pe care să le putem administra. Deci, în funcție de intensitatea depresiei putem administra orice tip de medicație. Nimeni nu este obligat să ia medicația, libertatea de a accepta revine pacientului”.
Femeile, mai vulnerabile în fața depresiei
În cazul în care pacientul nu vine la psihiatru pentru consultație și tratament și tinde să minimalizeze starea în care se află, în timp, oboseala cronică dusă pe picioare se cronicizează și există ca viața pacientului să devină un chin. “Nici nu te omoară, nici nu te lasă să trăiești”, explică medicul.
În plus, bolnavul nu este crezut de nimeni neavând niciun fel de suferință fizică vizibilă. La un moment dat el poate fi considerat un angajat problemă la serviciu, iar acasă etivhetat ca un leneș care nu vrea să muncească, iar situația practic, scapă de sub control.
Medicul mai spune că din considerente care țin de biologie și de modificările hormonale cărora trebuie să le facă față, femeile sunt mai expuse depresiei.
“Este vorba despre faptul că femeia are menstruație, naște sau face avort. Toate aceste evenimente din viața ei antrenează schimbări hormonale care le fac mai vulnerabile în fața depresiei”.
Oboseala cronică, simptom al bolii de inimă
Obseala cronică poate fi însă și un simptom al insuficienței cardiace sau al unei boli de ficat. “Oboseala vizavi de relația cu bolile cardiace este un simptom nespecific”, explică dr. Vasile Greere, medic primar cardiologie, doctor în științe medicale.
Ea este, de obicei, corelată cu trei mari simptome importante: durerea toracică de cauză cardiacă, palpitațiile și dispneea, adică disconfortul în respirație pentru înțelesul comun.
“Se mai poate corela, spre exemplu, cu cianoza, se mai poate asocia cu mărirea de volum a membrelor inferioare și ceea ce noi numim edeme, se poate asocia cu expectorația de sânge, care se numește hemoptizie”, adaugă medicul.
Numai în acest context, oboseala poate sugera o afecțiune cardiacă. „Insuficiența cardiacă este un sindrom complex, în care inima nu își mai poate exercita funcția ei de pompă de a circula în mod normal sângele în organism. Ea are bineînțeles diferite cauze”.
Medicul trebuie să stea de vorbă cu pacientul pentru a afla ce mai simte pe lângă oboseală. „Poate să simtă, de exemplu, o durere în piept. Uneori oboseală poate să fie, să zicem, echivalentul unei angine. Mai ales la vârstnici, unde simptomatologia este mai ștearsă.
Oboseala cronică se asociază cu respirație grea
Să vă dau un exemplu: într-o criză anginoasă gravă sau chiar într-un infarct miocardic acut, tânărul are o durere puternică retrosternală, sfâșietoare, cu anxietate, cu transpirație, cu fenomene digestive și așa mai departe, pe când un vârstnic poate să simtă o astenie marcată, o lipotimie, adică o pierdere de scurtă durată a stării de conștiență, o respirație mai grea, și atunci trebuie făcută o electrocardiogramă, o radiografie de plămân, analize de sânge și urină, ca să ajungem la diagnostic”.
O astenie fizică care se însoțește de o durere toracică, trebuie să orienteze către o boală cardiacă ischemică, în prima fază. Boală foarte răspândită în rândul populației, mai ales vârstnice. De altfel, mortalitatea cea mai mare, cam până la două treimi în țara noastră, se datorează afecțiunilor cardiovasculare, care interesează de obicei cordul, simptomele coronariene acute sau creierul, cu accidentele vasculare cerebrale.
„Oboseala se asociază și cu respirație grea. În termeni foarte banali, gâfâie la efort. Atunci trebuie să vedem dificultatea de respirație cărei afectări se datorează. Este afectată inima, este afectat plămânul? Sunt afectate amândouă? Pentru nu pot funcționa unul fără celălalt. Aici se face un diagnostic diferențial al oboselii”, conchide dr. Greere.
