Vitiligo se caracterizează printr-o depigmentare totală a pielii care conduce la formarea unor plăci albe, destul de dizgraţioase, în principal pe faţă, gât, mâini, picioare sau la nivelul articulaţiilor. Absenţa melaminei, pigmentul responsabil cu bronzarea, face ca pielea din zonele afectate să nu mai fie deloc protejată împotriva razelor ultraviolete. Pentru a evita apariţia unui cancer de piele, bolnavii sunt sfătuiţi să evite în permanentă soarele, în special pe timpul verii.
La scară mondială, vitiligo, a cărui origine ar putea fi genetică (circa 10 gene sunt implicate) sau generată de un stres violent, afectează în medie 5 persoane dintr-o mie, indiferent de sex sau de culoarea pielii. În mod fals acuzat de anumite tabloide britanice că “şi-a albit” pielea pentru a scapă de culoarea neagră naturală a epidermei sale, cântăreţul american Michael Jackson suferea încă din copilărie de vitiligo. Singurele puncte “pozitive” ale acestei boli: maladia nu este nici dureroasă, nici contagioasă.
Într-un studiu publicat în revista Science Translational Medicine, cercetătorii de la Institutul de Oncologie afiliat Universităţii Loyola din Chicago au prezentat efectul spectaculos pe care l-a avut o proteină modificată genetic asupra şoarecilor atinşi de vitiligo.
Denumită HSP70i, această proteină formată dintr-un lanţ de 641 acizi aminaţi joacă un rol-cheie în declanşarea reacţiei autoimunitare care distruge melanocitele (celule producătoare de melanină) şi declanşează vitiligo.
Medicii americani, coordonaţi de Caroline Le Pool, au injectat şoarecilor suferind de această boală o formă mutantă a proteinei HSP70i căreia i-au schimbat în prealabil un acid aminat.
Rezultatul a fost spectaculos: proteină mutantă a înlocuit proteină normală şi a inversat reacţia autoimunitară aflată la originea bolii vitiligo. Pielea presărată cu pete albe a şoarecilor a redevenit neagră. “Şoarecii par normali”, a declarat Caroline Le Pool. În plus, testele realizate pe eşantioane de piele umană au arătat efecte similare.
Desigur, de la şoareci la oameni este un pas destul de mare, însă autorii studiului caută deja o finanţare pentru proiectul lor şi o autorizaţie pentru a putea să realizeze teste clinice pe pacienţi umani, în timp ce Universitatea Loyola a depus deja actele pentru obţinerea unui brevet.
În prezent, cremele pe baza de steroizi şi chirurgia (grefă autologă de piele sănătoasă) au o eficientă limitată, generând importante efecte secundare şi sunt costisitoare, în special în ceea ce priveşte grefele. Punerea la punct a unui tratament pe termen lung, eficient şi bine tolerat, ar reprezenta o mare uşurare pentru bolnavi. În Franţa, o ţară în care incidenţa bolii este mai mare decât media mondială – între 1% şi 2% din populaţie – aproximativ 1 milion de persoane suferă de vitiligo.
