Din cuprinsul articolului
Simptome cancer de colon. Unul dintre simptomele cancerului de colon este modificarea scaunului, care poate contine mucozitati si urme de sange. Tranzitul intestinal devine neregulat si variabil din punctul de vedere al consistentei, constipatia alternand cu diareea.
Semnele instalarii cancerului de colon sunt numeroase si nespecifice. Pe langa cele enumerate pana acum, acestea includ: oboseala; slabiciune; dificultati de respiratie; crampe sau balonare.
”Am ignorat constipația alternată cu diareea”
”În decembrie 2016 am fost diagnosticată cu cancer colorectal. Apoi am fost operată și în ianuarie am început chimioterapia, iar în 2017 am fost operată de metastaze la ficat, acum fac chimioterapie după intervenția chirurgicală, de 3 luni. Eu când am depistat boala, n-am depistat-o întâmplător, am avut jumătate de an simptome, constipație alternată cu diaree, dar nu m-am gândit că poate fi atât de grav.
Am dat vina pe alimentație pe viața stresată, am zis că poate e colon iritabil. Într-o zi mi-a fost extrem de rău, am avut dureri foarte mari și un medic mi-a recomandat colonoscopia și atunci am depsitat tumora. Am văzut că am cancer, lucru care, pe moment, m-a bulversat. Acum sunt OK psihic, am o viață absolut normală, în afară de faptul că fac chimioterapie, săptămânal, în rest, viața mea decurge absolut normal. Cancerul a fost depistat în stadiul 4, a povestit o pacientă, în cadrul unui eveniment dedicat conștientizării cancerului de colon.
Sângerările rectale, un alt semn de alarmă
Sangerarea eliminata pe cale rectala (rectoragia) se poate manifesta aparent (se elimina vizibil) sau inaparent (ocult, invizibil cu ochiul liber) astfel:
- eliminare de fecale amestecate cu sange – de obicei sangerarea este situata mai sus de orificiul anal
- prezenta de sange pe hartia igienica la sfarsitul scaunului – de obicei sangerarea este situata la nivelul orificiului anal, cel mai frecvent fiind data de hemoroizi
- pierdere de sange intre scaune fara fecale
- eliminarea de sange poate fi invizibila cu ochiul liber (hemoragie oculta), care este depistabila doar la analiza scaunului)
Prezenta sangelui in materiile fecale este un simptom extrem de important si care nu trebuie neglijat, deoarece cauzele sangerarii rectale pot fi grave, si pot necesita internare si eventual tratament.
Boala poate fi şi prevenită, nu doar depistată timpuriu
Colonoscopia este principalul test de screening al cancerului de colon şi rect şi unul din cele mai importante instrumente ce conduce la scăderea mortalităţii prin acest tip de cancer.
„Endoscopia digestivă inferioară (colonoscopia) reprezintă procedura prin care, cu ajutorul unui endoscop (colonoscop), se explorează rectul, colonul şi ileonul terminal în scop diagnostic şi/sau terapeutic. Colonoscopia este, de fapt, o procedură minim-invazivă, minim-traumatică, care are scopul de a examina în mod direct interiorul colonului pe toată lungimea sa, precum şi ultima porţiune a intestinului subţire.
Acest lucru este realizat cu ajutorul unui colonoscop, un tub subţire şi flexibil dotat cu un sistem de lentile, cu capacitate de mărire ori vizualizare high-definition, ce transmite informaţia video de la nivelul mucoasei intestinului, printr-un senzor, la un video-procesor care o recompune, pentru a fi vizualizată pe un monitor de către medicul care efectuează procedura”, explică dr. Florin Grama, medic specialist Chirurgie generală, cu competenţe în Endoscopie digestivă, chirurgie oncologică şi chirurgie laparoscopică.
Procedura este realizată de medici cu competenţă în endoscopie digestivă şi durează în medie între 20-60 minute, timp în care pacienţii sunt sedaţi pentru un confort crescut. Colonoscopia joacă un rol extrem de important în detectarea cancerului de colon sau rect în stadiu incipient, atunci când există cele mai multe şanse de tratare şi chiar vindecare.
Mai mult, poate să şi prevină afecţiunea, prin faptul că poate detecta prezenţa polipilor precanceroşi ce pot evolua în cancer. Peste 80% din cancerele colonului sau rectului se dezvoltă din aceşti polipi adenomatoşi, precanceroşi – leziuni mici ce se dezvoltă din mucoasa colo-rectală în luni de zile.
Cine trebuie să facă screeningul?
După vârsta de 45-50 de ani orice persoană din populaţia generală, fără simptome de alarmă sau fără rude cu antecedente de cancere ale tubului digestiv şi considerate astfel cu risc scăzut, trebuie să efectueze o colonoscopie de rutină.
Apariţia simptomelor menţionate mai sus trebuie să vă îndrume către medicul specialist, pentru a stabili dacă trebuie efectuată o colonoscopie.
„Dacă aveţi istoric familial de cancer de colon (rude de gradul I sau II) sau de cancere ale colonului aşa-zise ereditare (polipoza adenomatoasă familială sau cancerul non-polipozic ereditar, vă încadraţi într-o grupă cu risc crescut şi astfel trebuie să efectuaţi colonoscopia cu circa 10 ani înaintea vârstei la care cancerul a fost diagnosticat prima dată în familia dumneavoastră”, recomandă medicul.
