Din cuprinsul articolului
MEDIC: Sughițul poate ascunde boli grave. Deși ni se pare ceva banal, sughițul trebuie să ne trimită urgent la medic în anumite situații. Iată care sunt acestea
Sughitul consta intr-o inspiratie brusca oprita ulterior subit, ce se repeta cu frecventa variata, putand avea intensitati diferite.
Cum se produce sughițul?
Ei bine, mecanismul de producere a sughitului este reprezentat de contractia spastica si repetitiva a diafragmului, muschiul care marcheaza granita dintre cavitatea toracica si cea abdominala, si care are un rol important in procesul de respiratie, provocand inspiratia spontana.
Spasmul muscular care sta la baza sughitului determina patrunderea rapida a aerului in plamani, acesta fiind oprit brusc prin inchiderea epiglotei, explică
la Centrul Medical de Diagnostic și Tratament „Victor Babeș”.
Ca intensitate, sughitul este uneori abia perceptibil, alteori poate fi insotit de tulburari respiratorii, tulburari de inghitit, regurgitatii, cianoza, insomnii, neliniste.
Ce poate declanșa sughițul
Este important ca pacientul sa faca diferenta intre sughitul benign si sughitul cronic, semnalează medicul.
Episoadele scurte de sughit apar foarte frecvent, dureaza de obicei cateva minute nu reprezinta un motiv de ingrijorare si se rezolva de la sine, fara a impune administrarea unui tratament de specialitate.
Atunci când vorbim de sughiț obisnuit, acesta poate aparea in diverse situatii :
- distensia gastrica determinata de ingestia unor cantitati crescute de mancare sau alcool
- aerofagia (ingestia de aer)
- ingestia de alimente picante, bauturi carbogazoase
- modificarea brusca a temperaturii ambientale
- modificarea temperaturii din stomac (prin consumul unor produse excesiv de calde sau reci)
- excesul de alcool sau tutun
- accesul de tuse sau de plans
- stresul extrem, starile anxioase pot declansa si ele un episod de sughit
Ce semnalează sughițul prelungit
Sunt și situatii cu episoade prelungite de sughit ce depasesc 48 de ore. În astfel de cazuri, este vorba de sughit persistent sau sughit cu durata de peste o luna, fara raspuns la tratament – sughit refractar.
Potrivit medicului, aceste forme sunt rar intalnite si pot indica prezenta unor afectiuni medicale cronice sau chiar grave, care trebuie atent investigate.
Când vorbim de sughiț cronic, persistent, acesta este un simptom foarte complicat ce nu de putine ori pune in dificultate medicul, fiind cauzat de o varietate de factori.
Infarct de miocard
- afectiuni ce determina iritatii diafragmatice: infarct de miocard, miocardita, pericardita, tamponada cardiaca, hernia hiatala, abcese si colectii abdominale subdiafragmatice;
- afectiuni ce determina lezarea sau iritarea ramurilor nervilor frenici sau vagi, care inerveaza muschiul diafragm;
- ramura toracica: tumora de lob superior pulmonar, astm, bronsita, pneumonie de lob inferior cu pleurezie sau empiem pleural, abces pulmonar, esofagita, anevrism de aorta toracica;
- ramuri abdominale: tumori si infectii ale organelor abdominale, apendicita, colecistita, pancreatita, gastrita, ulcer duodenal, reflux gastro-esofagian
Traumatisme cerebrale
De asemenea, un sughiț prelungit mai poate semnala:
- iritatii iatrogene ce pot sa apara in timpul interventiilor de diagnostic: laparotomie, toracotomie, bronhoscopie, cateterism cardiac, diverse proceduri anestezice;
- afectiuni ale ale sistemului nervos central: malformatii congenitale (hidrocefalie), tumori cerebrale, accident vascular cerebral, scleroza multipla, infectii (meningita, encefalita) si traumatisme cerebrale;
Diabet
Mai poate fi semnal de alarmă pentru afecțiuni legate de metabolism, dar nu numai: diabet zaharat dezechilibrat, uremie in insuficienta renala.
Se mai asociază cu insuficienta hepatica grava cu fenomene toxice, guta, dezechilibre electrolitice precum scaderea ionilor serici de calciu, sodiu si potasiu, alcoolism acut.
De asemenea, sughițul cronic mai poate fi declanșat de unele medicamente, cum ar fi: anestezice, tranchilizante, barbiturice, steroizi.
Sughitul cronic poate fi insotit de scadere in greutate, tulburari de somn, dificultati in respiratie, durere abdominala, varsaturi, febra sau tuse cu sange. Pacientul trebuie sa se adreseze de urgenta medicului pentru a fi investigat si tratat corespunzator.
Uneori nu se poate depista o cauza a sughitului. Atunci putem vorbi de sughit nevrotic (sau sughit psihogen), in cadrul unor afectiuni psihogenice pe fond de stres continuu, stari anxioase, soc, afectiuni psihiatrice (tulburari de personalitate, isterie), mai atenționează medicul.
Ce analize trebuie făcute
Din cauza faptului ca etiologia sughitului cronic este atat de variata, anamneza trebuie sa fie foarte amanuntita, explică dr. Simona Bucșa Dobre.
Medicul trebuie sa investigheze atent si sa diferentieze sughitul benign, incidental, legat de alimentatie (cantitatea, tipul alimentelor sau lichidelor) fata de situatia in care sughitul este doar un simptom initial in cadrul bolilor acute chirurgicale, neurologice, infectioase sau tumorale.
Pentru stabilirea cu exactitate a cauzei sughitului persistent, medicul ar putea recomanda:
- teste de sange pentru a identifica semne de infectie, diabet zaharat, boli renale sau hepatice, dezechilibre electrolitice sau enzimatice
- examene de sputa, urina, lichid cefalorahidian
- radiografie, tomografie computerizata sau rezonanta magnetica nucleara
- ecocardiograma pentru a verifica activitatea inimii
- endoscopie digestiva superioara, colonoscopie
- bronhoscopie
Cum tratăm rapid sughițul
Majoritatea episoadelor ocazionale de sughit provocate de o cauza banala cedeaza spontan si nu necesita interventie. Dar sunt și cazuri în care trebuie să-l oprim.
Cum oprim sughițul? Iată câteva metode simple și eficiente pe care ni le recomandă medicul Simona Bucșa Dobre:
- aspiratie brutala de aer, oprirea prelungita a respiratiei dupa o inspiratie fortata, cu blocarea diafragmului, eventual cu urechile si narile astupate;
- respiratii profunde, repetate in serie;
- putin otet sau zahar pe limba;
- gargara cu apa de la gheata sau cu bautura fierbinte;
- ingerarea unei mari cantitati de apa cu inghitituri fortate, repetate, cu trunchiul aplecat inainte;
- masaj in regiunea cervicala, C 3 – 4 – 5, posterior sau aplicare de gheata pe ceafa in aceasta zona;
- compresia unui glob ocular sau a unui sinus carotidian;
- excitatie nasala sau faringiana cu o pana sau hartie pentru a provoca stranut;
- manevre de provocare a vomei;
- compresie abdominala direct sau prin flexia genunchilor pe abdomen, aplicari de comprese reci sau calde pe abdomen.
Cazuri de forță majoră…
Daca sughitul persista sau tinde sa se cronicizeze, denotand astfel o cauza permanenta mai mult sau mai putin grava, atunci identificarea si anihilarea acesteia devin imperios necesare.
In aceste cazuri, pentru usurarea episodica a suferintei bolnavului, se pot aplica si alte metode de tratament precum stimularea faringelui prin introducerea unei sonde nazal sau bucal.
Aceasta se mișcă de mai multe ori în sus și în jos, ajungându-se până la voma sau masarea sinusului carotidian.
Potrivit medicului, se mai poate apela la: tinctura de valeriana eterata, eter pe zahar, tranchilizante, anticonvulsivante.
În cazuri extreme, aplicate dacă toate acestea nu au funcționat, se poate ajunge la anestezie generală timp de 30-60 de minute, mai spune medicul.
Potrivit dr. Simona Bucșa Dobre, se mai poate face injecție intravenoasă cu metoclopramid, simpla punctie lombara, acupunctura, hipnoza.
În caz de rezistenta mare, ca ultime mijloace, pot fi aplicate blocarea nervului frenic prin infiltratie cu novocaina sau frenectomie, mai spune medicul.
Așadar, iată ce complicații poate avea banalul sughiț, pe care de multe ori nici nu-l luăm în seamă.