Mai mult ca în orice altă afecțiune, în scolioză, existența unor prejudecăți ce se transmit din generație în generație fac ca țara noastră să aibă un număr foarte mare de copii cu forme grave de scolioză, care se prezintă tardiv la doctor și care, ulterior, sunt tratați incorect, atenționează prof. dr Mihail Jianu, medic primar ortoped la Spitalul „Grigore Alexandrescu” din București și președinte fondator al Societății Române de Ortopedie Pediatrică.
Specialistul adaugă că statul aplecat la birou sau la calculator nu conduce la o deformare a coloanei, decât dacă există o predispoziție genetică și hormonală: „Poziția vicioasă nu are cu certitudine niciun rol în apariția unei scolioze. Dacă ar fi așa, nu s-ar putea explica de ce boala apare într-o proporție atât de mare la fete (80-85%) și de ce primele semne de deformare apar exact în perioada pubertății și nu la vârste mult mai mici, când comportamentul copiilor, fete și băieți, este aproape identic”.
1 Ghiozdanul prea greu deformează coloana
Un alt mit foarte răspândit, din păcate, chiar de către medici este că apariția scoliozei este cauzată de ghiozdanul prea greu. „Actualmente, în România, în fiecare categorie de vârstă și, implicit, în aceeași clasă sunt aproximativ 200.000 copii care duc zilnic un ghiozdan cu greutate sensibil egală. Dintre aceștia, foarte puțini (0,2-3%), vor dezvolta o scolioză, restul nu. Zeci de ani, generații întregi de elevi au avut de dus ghiozdane mult mai grele, nu din materiale ușoare precum cele de azi”, demontează și acest mit profesorul Jianu.
Pentru că nu este o afecțiune spinală dureroasă, copiii nu sunt duși de părinți la doctor pentru consult. Proporția scoliozelor dureroase este de doar 3%, iar cauzele durerii sunt musculare sau reflexe dureroase din cavitatea toracică sau abdominală.
2 Activitatea fizică trebuie interzisă
Evoluția unei scolioze este influențată și de activitatea fizică, inclusiv sportul de performanță. „Persistă în rândul celor care nu cunosc această afecțiune „grija” de a nu se accentua curbura scoliotică în timpul efortului. Dimpotrivă, sportul, mișcarea, determină o creștere a tonusului musculaturii paravertebrale și conferă în același timp flexibilitate coloanei”, explică medicul.
El se declară dezamăgit de faptul că în țara noastră regula este aceea de a interzice orele de educație fizică, situație care duce la accentuarea bolii.
3 Înotul tratează scolioza
O altă prejudecată foarte larg răspândită este aceea că înotul este tratamentul cel mai indicat în tratamentul unei scolioze. „Consultând un număr de aproape 15.000 copii cu scolioză, am constatat că peste 90% din aceștia primiseră recomandarea de a practica înotul. Acesta poate avea un efect benefic în contextul unei terapii complexe care să cuprindă ședințe de kinetoterapie si purtarea de corset după o deformare de 30 de grade. Ca unică metodă de tratament, rezultatele sunt, de regulă, dezastruoase”, mai spune prof. Jianu.
Frecvent, se prezintă la un prim consult copii cu scolioze de 80-100º, ai căror părinți sunt nemulțumiți că după 3-4 ani de înot, scolioza nu s-a corectat, ci, dimpotrivă, s-a accentuat foarte mult. Medicul mai spune că a întâlnit mulți copii, înotători de performanță, cu scolioze grave: „Greșeala constă în faptul că mulți consideră înotul un panaceu, un tratament care de unul singur vindecă orice boală. De altfel, în ultimii ani, înotul este recomandat fără discernământ în platfus, inegalitate de membre, distrofii osoase, practic în orice afecțiune ortopedică”.
4 Artele marțiale, bune în afecțiunile coloanei
În ultima vreme, un alt mit și-a făcut loc în tratamentul scoliozei și a altor afecțiuni ortopedice: practicarea de karate. Acesta e un sport care ajută la dezvoltarea armonioasă a copilului, dar nu trebuie recomandat ca unic tratament. De asemenea, kinetoterapia, ca metodă unică de tratament într-o scolioză, nu are niciun efect, fără un corset, în cazul unei deformări a coloanei de 30 de grade.
„În concluzie, odată depistată o scolioză, trebuie tratată prin kinetoterapie dacă este vorba de o deformare de la 0 la 30º, cu ajutorul unui corset asociat cu kinetoterapia, dacă deformarea este de 30º-50º, și prin intervenție chirurgicală, dacă este de peste 50º”, conchide specialistul.
^ „Cocoașa” nu e automat scolioză
Specialistul mai spune că în practică, scolioza este confundată cu „atitudinea scoliotică”. Concret, copiii care stau cocoșați nu suferă neapărat de scolioză. „Pentru a defini o scolioză, sunt necesare două condiții: deformare de ax a coloanei vertebrale în plan frontal și rotație vertebrală. În cazul atitudinii scoliotice, copilul își poate corecta poziția corpului și nu are rotație vertebrală. Această poziție vicioasă nu determină apariția unei scolioze la copiii care nu au determinare genetică”.
Daniela Șerb
