Cercetătorii israelieni au descoperit că bebeluşii alăptaţi la sân prezintă un risc mai redus de a dezvolta tulburarea caracterizată prin hiperactivitate însoţită de deficit de atenţie (ADHD – Attention Deficit Hyperactivity Disorder) decât cei care au fost hrăniţi cu lapte obişnuit, potrivit unui studiu publicat de revista Breastfeeding Medicine.
Medicii pediatrii încurajează mamele să-şi hrănească bebeluşii cu lapte de la sân, pentru că acesta are o valoare nutritivă optimă, este mai uşor de digerat şi conţine anticorpi ce ajută sistemul imunitar şi hormonal al copilului să-i ofere o stare de linişte.
La toate aceste beneficii se adaugă, conform studiului menţionat, şi proprietatea laptelui matern de a preveni apariţia sindromului ADHD. Dar, cercetătorii sunt precauţi şi precizează că au dovedit doar existenţa unei corelaţii semnificative între alimentaţia cu lapte matern şi o incidenţă mai redusă a hiperactivităţii la copii. Această afecţiune este frecvent diagnosticată la copii şi adolescenţi şi are o etiologie eterogenă şi multifactorială, aşa că este puţin probabil să fie influenţată doar de acest singur element.
Cercetarea s-a bazat pe evaluarea modului în care părinţii şi-au hrănit copiii cu lapte. Astfel, au fost constituite trei grupuri, în primul regăsindu-se 56 de copii diagnosticaţi cu ADHD, în cel de-al doilea 52 de fraţi sau surori ai copiilor din primul grup şi al treilea a fost grupul de control alcătuit din 51 de copii care nu aveau nicio legătură genetică cu primele.
Rezultatele au arătat o legătură evidentă între alimentaţia cu lapte din comerţ şi riscul apariţiei ADHD. Bebeluşii hrăniţi cu biberonul până la vârsta de trei luni prezentau un risc de trei ori mai mare de a dezvolta această afecţiune în comparaţie cu cei hrăniţi cu lapte matern. La împlinirea vârstei de trei luni, numai 43% dintre copiii diagnosticaţi cu ADHD au primit lapte de la sân, faţă de 69% dintre cei din grupul fraţilor şi surorilor acestora şi 73% din grupul de control. ‘Ştim că factorul genetic este determinant, dar am fost surprinşi când am observat diferenţe semnificative între cei care nu au fost alăptaţi până la vârsta de trei luni şi celelalte grupuri’, explică Mimouni-Bloch, coordonatoarea studiului.
La vârsta de şase luni, 29% dintre copiii cu ADHD au primit lapte de la sân, în grupul celor înrudiţi cu ei procentul ajungând la 50%, iar în grupul de control la 57%. După împlinirea acestei vârste, proporţia copiilor cu ADHD s-a redus drastic, ceea ce sugerează ipoteza că durata hrănirii cu lapte matern poate avea un rol fundamental în riscul de apariţie a respectivei boli.
Dar, cercetătorii nu au putut determina şi mecanismele ce intervin în această corelaţie, dacă este vorba despre compuşii laptelui matern sau despre legătura stabilită între mamă şi copil în timpul alăptării, ori despre amândouă.
‘Deocamdată nu putem spune până la ce vârstă ar trebui să li se dea copiilor lapte matern pentru a evita ADHD, dar pragul vârstei de şase luni recomandat de OMS ni se pare foarte rezonabil’, afirmă Mimouni-Bloch.
Această cercetare a medicilor israelieni apare după o alta efectuată de un spital din New York şi condusă pe baza unei alte metodologii, dar ale cărei concluzii merg în aceeaşi direcţie.
