Din cuprinsul articolului
Cum ieșim din criză? Ce trebuie să facem, care sunt pașii? Nu este ușor, dar nici imposibil. Imposibilul poate fi chestiune de timp. așa gândesc învingătorii.
Atunci când ne confruntăm cu o criză, indiferent de ce fel de criză vorbim, sănătatea mentală ne este în pericol. Depinde de fiecare dintre noi cum reacționăm la crize. Asta ține și de inteligența emoțională, de percepții, de experiențe anterioare, traume.
Culmea, ne este în pericol sănătatea minții. adică fix ce trebuie să ne scoată din încurcături și să ne ajute să depășim momente grele. Sănătatea mentală ne ajută, practic, să depășim criza. Orice criză.
În criză, creierul își reduce instinctiv funcțiile superioare, cele care susțin planificarea pe termen lung, și trece într-un regim primitiv de reacție imediată la amenințări.
Dar dacă aceste simptome persistă și tot revin, creierul va fi tot mai neliniștit. Va înțelege că ceva este în neregulă. Scade și capacitatea de autoliniștire a creierului totodată.
În mijlocul unei crize – că este criza sanitară, pandemie, criză alimentară, criză pur și simplu – avem nevoie să ne regăsim capacitatea se autoliniștire. Nimeni nu poate face asta în locul nostru.
Ce trebuie să facem
Este bine să căutăm ajutor și să-l cerem, dar cel mai bine și urgent ne putem ajuta noi înșine.
Primii pași către echilibrarea gândirii și sănătății sunt: să recunoaștem că trăim în regim de criză, să avem capacitatea de a contracara aceste fenomene prin modalități calmante și eficace de rezolvare a problemelor.
Apoi să facem tot ce putem pentru a ne activa funcțiile superioare ale creierului, pentru a accesa acele părți ale creierului care ne vor ghida să traversăm această perioadă.
Chiar dacă pare dificil, să nu uităm că sunt lucruri pe care le putem controla, dar și lucruri care ne scapă cu totul de sub control. Pur și simplu nu sunt în puterea noastră. Să le lăsăm în plata Domnului, așadar.
De ce să riscăm boli grave
Ne facem griji cu privire la aceste aspecte, dar asta ne provoacă în corp explozii de anxietate, afectându-ne direct sănătatea mintală și fizică. Anxietatea și stresul ne pot afecta și sistemul imunitar, ceea ce ne poate face mai vulnerabili în fața unei boli infecțioase, de pildă.
Practic, atunci când suntem anxioși, stresați, nervoși etc., nici nu vom putea avea un somn bun. Nu ne odihnim, pierdem „scutul” de protecție pentru că organismul este obosit.
Ce trebuie să facem
Este foarte important să comunicăm cu alți oameni, să spunem prin ce trecem. Chiar dacă încercăm să ne ajutăm singuri, asta nu exclude comunicarea cu alți semeni. Poate și ei trec prin astfel de stări.
Cultivarea și practicarea empatiei, o abilitate care poate fi dobândită, ne va ajuta mult să ne dezvoltăm capacitatea de autoliniștire. Dr. Anthony Scioli arată că SPERANȚA face parte din caracterul sau personalitatea omului. Nu ne naștem cu speranță. Speranța trebuie dezvoltată, ca o grupă musculară.
Cât de mult ne ajută speranța
Se spune că „speranța moare ultima”. Și poate că așa este, vechile proverbe au înțelepciunea experienței. De altfel, există patru feluri de speranță și, la fel ca mușchii, fiecare are propriul scop:
➔ Atașament – Speranța are rolul de a ne ajuta să construim și să menținem relații bazate pe încredere, să ne simți conectați cu ceilalți și să dobândim abilități de supraviețuire puternice.
➔ Stăpânire – Speranța are rolul de a ne ajuta să devenim puternici și a avea succes, să primim sprijin în eforturile noastre și să fim inspirați de exemple pozitive.
➔ Supraviețuire – Speranța are rolul de a ne ajuta să rămânem calmi și să găsim soluții de ieșire din impas în situații dificile. Ne permite să ne gestionăm temerile.
➔ Spiritualitate – Speranța are rolul de a ne ajuta să ne simțim aproape de natură și toți oamenii, precum și să extragem mai multă putere și protecție.
Toți pentru unul…
Dacă este o criză cum este cea provocată de coronavirus, suntem toți de aceeași parte a baricadei,
Așadar, suntem împreună în această situație. Ce putem face? Să fim solidari. Altă soluție nu există. Să comunicăm între noi, să fim uniți.
Să scriem pe tricolor UNIRE în orice tip de criză. Să ne susținem și să ne alimentăm speranța.
Iată ce spune doctorul:
Pentru a limita simptomele extreme care vă pot afecta sănătatea mintală, sunt anumite lucruri pe care le puteți face în fiecare zi:
● Respectați o rutină zilnică. Treziți-vă dimineața, faceți duș și îmbrăcați-vă ca și cum ar trebui să ieșiți din casă.
● Faceți-vă patul și faceți curățenie în casă.
● Faceți exerciții de întindere și sport
● Dacă sunteți sub tratament, aveți grijă să vă luați medicamentele și păstrați legătura cu medicul
● Mâncați suficient de sănătos și încercați să consumați multe legume și fructe în fiecare zi
● Dacă munciți de acasă, mențineți curat spațiul în care lucrați
● Practicați respirația profundă și meditația
● Reduceți consumul de cofeină, întrucât sporește nivelul anxietății
● Comunicați prin aplicații video online cu prietenii și familia
● Deconectați-vă periodic de la rețelele de socializare pe parcursul zilei
● Dacă traversați o perioadă dificilă, luați legătura online cu un psiholog
● Citiți și distribuiți știri și postări pozitive și umanitare
Așadar, iată că sunt soluții pentru crize. E drept că unele par simple în teorie, nu și în practică. Putem să le adaptăm. NU trebuie să ținem cont la virgulă.
Important este să știm cum să-i comandăm creierul să se autoliniștească. Și să comunicăm. Să nu uităm să comunicăm și să fim uniți. Suntem toți în aceeași barcă. NU ajută dacă o răsturnăm agitându-ne inutil.