Din cuprinsul articolului
Aproximativ un milion de persoane din România suferă de insuficiență cardiacă (4.7% din populație, conform studiilor). Și, în fiecare an, 25.000 de persoane sunt diagnosticate cu insuficiență cardiacă, la noi în țară. Mai grav este că 9 din 10 persoane care suferă de insuficiență cardiacă, în România, nu știu că au acest diagnostic. Insuficiența cardiacă este prima cauză de internare în spitalele din România. Supraviețuirea la 5 ani de la diagnosticul de insuficiență cardiacă este mai mică decât supraviețuirea în multe forme de cancer.
Insuficiența cardiacă: simptome
„Prevalența insuficienței cardiace în rândul populației României este de 4,7%. Aproximativ 35% dintre pacienți prezintă insuficiență cardiacă cu grad ridicat de severitate a bolii și cu o calitate a vieții extrem de scăzută, care este influențată și de problemele psihologice, de reacțiile adverse la tratament și de limitările de ordin social. Educația pacienților și asistența psihologică sunt insuficient acoperite de sistemul național de sănătate. O mai bună informare a pacienților pentru conștientizarea implicațiilor medicale și non-medicale ale bolii ar îmbunătăți calitatea vieții acestora”,a averizat dr. Ovidiu Chinocel.
Simptomele insuficienței cardiace pot include respirația grea și oboseala extremă, împiedicându-i pe pacienți să muncească sau să ia parte la activitățile sociale obișnuite, efectul fiind izolarea socială, anxietatea și depresia.
„9 din 10 pacienți diagnosticați cu insuficiență cardiacă nu știu că suferă de această boală, aspect care indică o majoră problemă de comunicare între medic și pacient, pe acest subiect. În plus, sunt puține persoanele care recunosc factorii de risc, semnele și simptomele insuficienței cardiace. De aceea, îmbunătățirea comunicării medic-pacient prin schimbarea oaradigmei clasice medicul spune, pacientul execută este esențială, în așa fel încât pacienții cu insuficiență cardiacă să nu mai fie expuși riscului de deces prematur și, pe de altă parte, să aibă o calitate a vieții mult mai bună”, a afirmat dr. Marius Geantă.
Insuficiența cardiacă are prognostic nefavorabil comparable cu multe dintre cele mai frecvente forme de cancer. Costul semnificativ al bolii și pentru societate, din cauza unei rate mai mari de spitalizări și respitalizări și a impactului asupra familiei pacientului. Cel mai probabil, aceste costuri vor fi din ce în ce mai mari, odată cu creșterea prevalenței bolii pe fondul îmbătrânirii populației și a ratei crescute de supraviețuire după atacuri de cord.
Tratamentul insuficienței cardiace
Pentru diagnosticul de insuficiență cardiacă, medicul va efectua un examen clinic și, ulterior, anumite teste și investigații suplimentare (analize de sânge, electrocardiograma, RMN, test de efort EKG, ecografie cardiacă, CT, angiografie).
Tratamentul insuficienței cardiace depinde de starea pacientului și de ceea ce poate tolera organismul său. Tratamentul acestei afecțiuni trebuie urmat toată viața, deoarece insuficiența cardiacă este o boală cronică, care nu se vindecă, ci doar se ține sub control.
Tratament medicamentos
Medicul va prescrie o medicație bazată pe substanțe farmaceutice cu roluri diferite: îmbunătățirea contracției cardiace, eliminarea retenției de lichide, reducerea tensiunii arteriale, normalizarea ritmului cardiac, scăderea colesterolului. Pacientul poate fi nevoit să ia mai multe tipuri de pastile, combinate în funcție de necesitățile sale.
Tratament chirurgical
Bypass coronarian – înlocuirea arterei îngustate care provoacă probleme cardiace cu o arteră sănătoasă din altă parte a corpului.
Repararea sau înlocuirea valvei cardiace cu o proteză – se încearcă reparația valvei prin metoda chirurgicală pe cord deschis. În cazul în care nu este posibil, se va monta o valvă artificială.
Transplant de inimă – în cazurile foarte grave.
Tratament intervențional
Repararea sau înlocuirea valvei cardiace cu o proteză – reparația valvei afectate sau înlocuirea acesteia prin tehnica cateterismului. Medicul are acces la inima pacientului prin sistemul vaselor de sânge prin care introduce tuburi subțiri și dispozitive de mici dimensiuni, cu care lucrează sub ghidajul razelor X. Metoda este minim-invazivă, nu presupune incizii sau riscuri mari.
Implant defibrilator/stimulator – se efectuează o incizie de mici dimensiuni, de tip buzunar. Sub piele se montează un defibrilator sau un stimulator, dispozitive ce au rolul de a analiza ritmul cardiac și funcționarea inimii. În caz de nevoie, acestea trimit impulsuri electrice sau șocuri care să restabilească ritmul cardiac. Sondele conectate la generatorul de puls sunt atașate de inimă tot prin abord vascular (prin vasele de sânge). Astfel, recuperarea pacientului este rapidă.
În concluzie, insuficiența cardiacă este o afecțiune ce scade calitatea vieții, ceea ce impune un management corect al bolii
