Din cuprinsul articolului
Simptome psihiatrice în boala Alzheimer: Schimbările de dispoziție și comportament sunt adesea semne foarte timpurii ale bolii.
Simptomele psihiatrice, precum depresia, apatia și anxietatea, asociate cu boala Alzheimer, la fel ca deficitele de cogniție, par a fi o consecință directă a modificărilor subiacente ale creierului ca urmare a acumulării crescute de beta-amiloid.
Pe lângă problemele de memorie și alte simptome cognitive, majoritatea persoanelor cu boala Alzheimer suferă și de probleme de sănătate mintală. Nu a fost de mult timp clar dacă acestea apar din cauza modificărilor tisulare din creier sau dacă reprezintă reacții psihologice la simptomele cognitive.
Simptome psihiatrice în boala Alzheimer: Schimbările de dispoziție și comportament sunt adesea semne foarte timpurii ale bolii
Cu toate acestea, un studiu de la Universitatea Lund din Suedia a oferit noi perspective: simptomele cognitive combinate cu nivelurile crescute ale anumitor proteine formează baza pentru diagnosticul bolii Alzheimer.
În același timp, cercetătorii și medicii deopotrivă, în ultimul deceniu, au recunoscut că schimbările de dispoziție și comportament sunt adesea semne foarte timpurii ale bolii. Cu toate acestea, aceste simptome nu au primit atât de multă atenție științifică precum cele cognitive.
În cadrul studiului BioFINDER, condus de profesorul Oskar Hansson, cercetătorii de la Universitatea Lund au investigat relațiile complexe dintre simptomele psihologice, proteinele Alzheimer și simptomele cognitive.
Studiul a examinat 356 de persoane cu vârsta peste 65 de ani fără simptome cognitive la începutul cercetării.
- Pe lângă analizarea nivelurilor proteinelor Alzheimer beta amiloid și tau fosforilat din lichidul lor cefalorahidian, nivelurile de anxietate, apatie și funcția cognitivă generală ale participanților au fost, de asemenea, evaluate semestrial.
- Participanții au fost urmăriți timp de opt ani în total.
- Când datele au fost analizate, cercetătorii au descoperit o legătură clară între nivelurile crescute de beta-amiloid la începutul studiului și dezvoltarea viitoare a anxietății și apatiei.
„Boala Alzheimer afectează mari părți ale creierului, inclusiv regiunile care ne controlează viața emoțională. Studiul nostru arată că simptomele psihiatrice, la fel ca și simptomele cognitive, apar în principal ca o consecință directă a modificărilor subiacente ale creierului, datorită nivelurilor crescute de beta-amiloid”, a declarat Maurits Johansson, medic și autor principal al studiului, potrivit neurosciencenews.com.
Anxietatea nu a fost legată de schimbarea cognitivă
Cercetătorii au demonstrat în continuare că beta-amiloid conduce la dezvoltarea apatiei predominant prin efecte directe și că apatia evoluează doar într-o măsură limitată secundar declinului cognitiv. Anxietatea nu a fost legată de schimbarea cognitivă.
„Descoperirile argumentează astfel împotriva ideii că aceste schimbări timpurii ale emoției și motivației în boala Alzheimer sunt în primul rând reacții psihologice la declinul cognitiv.
În schimb, rezultatele sugerează că cel puțin pentru apatie și anxietate, acestea apar din cauza acumulării patologice de beta-amiloid”, clarifică profesorul Oskar Hansson.
„Descoperirile noastre sugerează că simptomele psihiatrice ale bolii Alzheimer ar putea fi utilizate ca măsuri alternative de rezultat în studiile de tratament. În cele din urmă, acest lucru ar putea duce la un design mai eficient al studiului”, continuă el.
Un studiu BioFINDER anterior a sugerat că prezența anxietății sau apatiei în rândul persoanelor în vârstă care au continuat să nu prezinte semne de demență poate indica un risc crescut de deteriorări cognitive viitoare.
„Ca pas următor, sunt necesare studii pentru a clarifica modul în care aceste simptome pot contribui la diagnosticul clinic stabilit în stadiile incipiente ale bolii, posibil chiar înainte ca cogniția să fi fost afectată”, a concluzionat Hansson.
