Amatorii de cafea au acum un nou motiv pentru a se bucura de băutura preferată. Potrivit unor studii recente, cafeaua are efecte cu adevărat miraculoase: ea ajută la prevenirea cancerului de piele şi a bolii Alzheimer, reduce riscul de insuficienţă cardiacă şi de diabet, îmbunătăţeşte vederea şi, posibil, protejează ficatul. Dar, pe lângă toate acestea, cafeaua este un excelent antidepresiv. La această concluzie au ajuns cercetători de la Harvard School of Public Health. Rezultatele studiului lor au fost publicate în ediţia din iulie a revistei The World Journal of Biological Psychiatry.
Studiind date despre peste 200.000 de persoane cu vârste de la 16 ani, cercetătorii au descoperit că ‘prietenii cofeinei’, care consumă zilnic între două şi patru ceşti de cafea, sunt de două ori mai puţin tentaţi să comită acte de sinucidere decât cei care consumă mai puţin de două ceşti, care optează pentru cafea fără cofeină sau care în general nu consumă niciun fel de cafea.
De altfel, descoperirea nu poate fi considerată una revoluţionară. Efectul de ‘îmbărbătare’ – în toate sensurile cuvântului – al acestei băuturi era cunoscut şi înainte. În 2011, cercetători au descoperit că femeile care consumă cafea au un risc cu 15% mai mic de a dezvolta depresie, comparativ cu cele care nu consumă. Practic, cafeaua funcţionează ca un uşor antidepresiv, sporind în organism nivelul aşa-zişilor ‘hormoni ai fericirii’: serotonina şi dopamina.
Totuşi, Utro menţionează şi studii mai puţin prietenoase faţă de amatorii de cafea. Astfel, nu demult pe site-ul revistei New Yorker a fost publicat un articol în care se afirmă că, în pofida faptului că această băutură adaugă energie şi reduce oboseala, ea influenţează negativ capacităţile creative ale omului. Da, cafeaua ajută la concentrare şi la creşterea atenţiei, însă paradoxul constă în aceea că procesul de creaţie şi găsirea de soluţii non-standard reuşesc mai bine într-o stare de conştienţă diluată, când mintea este mai puţin focusată. Cofeina, însă, tocmai o astfel de stare tinde să preîntâmpine.
Insomnia şi alte perturbări ale somnului – un revers al efectului de trezire al cofeinei – inhibă de asemenea procesul de creaţie. Multe dintre operele de artă şi descoperiri ştiinţifice geniale au fost ‘născute’ tocmai în somn, iar proverbul ‘noaptea este un sfetnic bun’ nu a apărut întâmplător. Un studiu din 2009 a relevat că oamenii care au avut un somn bun se descurcă mai bine cu sarcini creative decât cei care pur şi simplu s-au odihnit sau au aţipit, fără a intra în faza unui somn profund.
De asemenea, nu trebuie uitat faptul că substanţa numită cafeină dă dependenţă. Oamenii care consumă prea multă cafea au probleme cu trezitul de dimineaţa şi cu începerea activităţilor zilnice înainte de a bea o ceaşcă-două.
În afară de aceasta, cafeaua elimină din organism substanţe importante precum calciul, magneziul, caliul, sodiul şi alte microelemente, şi împiedică asimilarea lor. De aceea, amatorilor de cafea li se recomandă pentru menţinerea echilibrului să ia vitamine şi să consume produse ce conţin substanţele menţionate.
Astfel, dacă aveţi vreodată gânduri de sinucidere – beţi o ceaşcă-două de cafea, însă nu exageraţi, conchide Utro.
