În societatea contemporană, definiţia normalităţii (mai ales atunci când ne referim la stilul de viaţă) seamănă destul de mult cu definiţia rutinei. Fie că vorbim despre frecventarea unor cursuri (lucru care implică teme pentru acasă, ore alocate studiilor, etc.) fie că ne referim la viaţa de zi cu zi a unui adult (job, familie, rareori seri în oraş), rutina se manifestă prin existenţa unui program zilnic pe care, deşi majoritatea nu şi-l fixează în mod intenţionat, o mare parte din oameni tind să-l respecte întocmai. Este vorba, de fapt, despre o convenţie cu realitata socială şi cele doar 24 de ore ale zilei.
Ce este depresia post vacanţă şi cum se instalează?
Serotonina este principalul responsabil pentru apariţia acestui tip de depresie. Supranumită şi “hormonul bunei dispoziţii”, ea produce anumite modificări la nivel psihic. Acest fenomen face posibilă situaţia în care, deşi concediul ar trebui să reprezinte o perioadă de odihnă şi reîncărcare a bateriilor, el se transformă într-un bruiaj pentru rutină, alterând ritmul activităţilor de zi cu zi. Practic, chiar şi câteva zile petrecute de o persoană în afara mediului obişnuit pot crea dificultăţi în ceea ce priveşte capacitatea acesteia de a se readapta vechiului stil de viaţă .
Simptome ale depresiei post vacanţă
Instalarea acestei afecţiuni începe să devină evidentă în momentul în care nivelul randamentului scade dramatic. Intervin regretele şi nostalgia în legătura cu vacanţa care a trecut mult prea repede, a reprezentat o schimbare spectaculoasă de peisaj sau a lăsat urme foarte adânci. Astfel, discrepanţa foarte mare dintre relaxarea de concediu şi sarcinile profesionale încetinesc ritmul activităţii zilnice, producând anxietate şi oboseală continuă. De asemenea, revenirea la vechiul program de somn, nutriţie şi activitate fizică, produce modificări biologice, în acest caz depresia punându-şi amprenta şi la nivel fizic, nu numai psihic.
Cum se tratează această afecţiune?
Fiind vorba despre o depresie, soluţia salvatoare ar putea veni doar din partea medicului specialist. Apelând la acesta, siguranţa corectitudinii diagnosticului, a tratamentului şi a recomandărilor este garantată de pregătirea acestuia şi experienţa pe care o deţine în domeniu.