Din cuprinsul articolului
Cauze cancer pulmonar. Cancerul pulmonar este cel mai frecvent neoplasm în rândul bărbaţilor şi al patrulea ca frecvenţă la femei. În România, potrivit studiului Globocan, se înregistrează o incidenţă de 30 de cazuri la 100.000 de locuitori.
Este, de altfel, unul dintre tipurile de cancer depistate și diagnosticate în general mult prea târziu.
Dr. Răzvan Ovidiu Curcă, medic primar oncolog la Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia, spune că principala cauză a apariției acestui tip de cancer o reprezintă fumatul.
– Dr.Z.: Care sunt de fapt simptomele care ar trebui să ne dea de gândit și să ne facă să mergem urgent la un specialist oncolog?
– Dr. Răzvan Ovidiu Curcă: Cancerul pulmonar sau cancerul bronhopulmonar este cunoscut ca una dintre cele mai agresive forme de cancer, care se descoperă de multe ori tardiv și are o rată supraviețuire dintre cele mai reduse, comparativ cu alte tipuri de cancer.
Astfel că, atunci când vorbim despre șansa diagnosticării acestei boli în stadiu incipient sunt sugestive o serie de simptome care pot indica un consult medical neîntârziat:
- infecțiile pulmonare repetate care nu răspund la antibiotice pe parcursul a trei săptămâni,
- creșterea intensității tusei și a cantității de spută pe care pacientul o produce,
- sputa de culoare roșie,
- pierderea vocii,
- durerile în piept,
- greutatea resimțită în timpul respirației,
- pierderea în greutate,
- lipsa poftei de mâncare sau oboseala inexplicabilă.
90% dintre bolnavi sunt sau au fost fumători
– Sunt cunoscute cauzele acestui tip de cancer?
– Principala cauză care determină apariția cancerului bronhopulmonar o reprezintă fumatul. Peste 90% dintre persoanele care suferă de această boală au fost sau sunt fumători curenți. Spre exemplu, în România, 85% dintre pacienții diagnosticați cu cancer pulmonar sunt fumători cronici, iar categoria de vârsta cea mai afectată o reprezintă persoanele cu vârsta cuprinsă între 45 – 65 de ani. Pe lângă fumat, expunerea la anumite substanțe chimice, cum ar fi radonul sau azbestul, sau la radiații ionizante, precum și poluarea atmosferică pot crește semnificativ riscul pentru apariția cancerului bronhopulmonar.
– Care sunt factorii de risc de care ar trebui să ne ferim? Ce, din ceea ce facem în viața de zi cu zi, poate provoca, declanșa sau contribui la apariția unui cancer pulmonar?
– După cum aminteam anterior, fumatul, inclusiv fumatul pasiv, reprezintă principalul factor de risc de care ar trebuie să ne ferim pentru a preveni apariția acestei boli. Din punctul meu de vedere, cred că putem preveni apariția cancerului bronhopulmonar dacă reducem în mod substanțial fumatul printr-o legislație restrictivă corespunzătoare, care a început deja să fie aplicată în România.
„Imunoterapia, soluția cea mai promițătoare pentru acești pacienți”
– Dr.Z.: Tratamentul? Dacă este prins în fază incipientă, ce șanse de supraviețuire sunt?
– Dr. Răzvan Ovidiu Curcă: Șansele de supraviețuire pentru pacienții diagnosticați cu cancer bronhopulmonar în stadiu operabil sunt de aproximativ 40-50% la sută. Pentru pacienții în stadiul III, inoperabili, dar fără metastaze la distanță, radioterapia reprezintă una dintre cele mai bune și eficiente metode de tratament, folosită în combinație cu chimioterapia. În ultimii ani, radioterapia a progresat în mod semnificativ, iar în acest moment există posibilitatea ca acești pacienți să dispună și în România de o radioterapie modernă, cu toxicitate net redusă față de anii anteriori.
– Ce alte tratamente inovatoare s-au descoperit?
– Imunoterapia a înregistrat o evoluție remarcabilă în ultimul timp și, din punctul meu de vedere, reprezintă soluția cea mai promițătoare pentru pacienții cu cancer pulmonar în stadiu metastatic. Tratamentul cu pembrolizumab este net superior chimioterapiei – nu numai că îmbunătățește calitatea vieții acestor pacienți, dar le poate dubla și șansele de supraviețuire, folosit în prima de linie de terapie la subgrupul pacienților care exprimă PDL1 în procent de peste 50%.
În plus, și terapia moleculară țintită a făcut progrese substanțiale, oferind perspective semnificativ mai bune de supraviețuire pacienților care au anumite modificări moleculare specifice în tumoră, care sunt ținta acestor tratamente, cum ar fi mutațiile activatoare EGFR și ALK.