Andreea Ciulac
Medicii oferă un ghid de protecție și tratament pentru cele mai frecvente probleme de sănătate cu care vă puteți confrunta în perioada caldă a anului
Căldura verii pe care am așteptat-o un an întreg le priește mult și câtorva afecțiuni, începând de la toxiinfecțiile alimentare ușoare, ori nesuferita conjunctivită și până la cele mai serioase, precum diabetul și bolile cardiovasculare.
Hepatita A de la apa fântânilor
La baza pericolelor poate sta chiar cel mai delicios cadou al verii, fructele și legumele. Acestea nu trebuie doar spălate cu rigurozitate, ci contează și apa pe care o folosim.
„Apa clorinată, de la robinet, distruge microorganismele, dar în mediul rural există multe fântâni care nu sunt 100% sigure, ceea ce crește riscul de a face hepatita A. Și apa lăsată într-o găleată descoperită poate fi contaminată cu anumite bacterii, care dau gastro-enterocolite ușoare. Tulpini agresive de E coli se găsesc și în apele curgătoare din păduri.
Acestea sunt chiar mai periculoase, dau vărsături, scaune cu sânge etc. La fel, ulcerul este mai frecvent vara, din cauza mâinilor nespălate”, explică Doru Cristian Gavrilă, medic internist la Policlinica nr.2 din Brăila. Cele mai la îndemână remedii, eliberate fără prescripție medicală, arată acesta, sunt medicamentele pe bază de argilă, pentru că acționează ca un strat de protecție, dar și cele care împiedică tranzitul rapid, pe bază de loperamid, plus antispastice și antiacide.
Risc mai mare de tromboză
Nici picioarele nu sunt cruțate de efectele negative ale căldurii. Potrivit statisticilor, 30% din populație suferă de varice, vene de culoare verzui-albăstruie, dilatate peste măsură, cu aspect dizgrațios. Cele mai vulnerabile sunt persoanele care petrec mult timp stând în picioare, precum chirurgii, frizerii, stomatologii sau vânzătorii. Dincolo de aspectul inestetic însă, medicii atrag atenția că vara crește riscul de tromboză. „Căldura declanșează vasodilatația. Dacă transpirăm și nu bem apă, sângele devine vâscos și pot apărea cheagurile, tromboza, dar și ruperea varicelor care determină sângerări masive”, spune medicul Valerian Ciubotaru, flebolog la Clinica Medicală Flebestet din Bucureşti. Hidratarea corespunzătoare și mișcarea sunt două obiceiuri de bun simț capabile să prevină apariția varicelor.
„Trebuie să bem cel puțin 2-2,5 litri de apă pe zi și să facem mișcare cam 30 de minute dimineața și seara. Se recomandă plimbarea, înotul sau bicicleta medicinală, pe care din păcate mulți o confundă cu un cuier pentru haine. Masajul este contraindicat”, detaliază specialistul flebolog. Odată „instalate” varicele, spune acesta, operația rămâne singura soluție pentru a le îndepărta definitiv: „Este bine să recurgem la operație încă de la primele varice, chiar dacă nu sunt dureroase. Femeile ajung la medic pentru că sunt deranjate de partea estetică, bărbații pentru că au dureri. De regulă, operația ar trebui făcută la 2-3 ani de la apariția varicelor”.
Cum scăpați de micozele de sezon
Pielea este prima „victimă” a soarelui, iar până la arsuri, poate suferi reacții alergice, fără nicio legătură cu intensitatea razelor ultraviolete. „Pot fi prevenite prin expunere progresivă la soare”, este îndemnul dat de conf. dr. Cătălin Popescu, medic dermatolog la Spitalul Colentina și cadru didactic la UMF „Carol Davila”din București.
Pe locul doi ca incidență sunt micozele cutanate, spune acesta, încurajate de mediul cald și umed de pe piele: „Una dintre cele mai frecvente micoze este pitiriazisul versicolor. Este produsă de fungi pe care-i avem cu toții pe piele. Leziunile de pitiriazis apar pe trunchi, sub forma unor pete bej, roze sau albe. Nu au decât importanță estetică și dispar cu antimicotice topice (ex: clotrimazol)”, adaugă dermatologul.
Ceva mai rare sunt fotodermatozele produse de contactul pielii cu unele plante. Se manifestă printr-o reacție inflamatorie cu pete roșii, vezicule sau chiar bule (bășici) și sunt însoțite de mâncărimi.
^ Trei soluții pentru a elimina din riscuri
1 spălați mâinile după frecventarea locurilor publice (școală, piață, bancă etc)
2 purtați în permanență a unui flacon cu dezinfectant de mâini
3folosiți ocheleri de soare
și de înot (la piscină)
^ Otită de la aer condiționat
Aerul condiționat și apa din piscine sunt de asemenea factori favorizanți ai otitei, o infecție a urechii cauzată de bacterii și care poate avea o serie de simptome precum durere, febră, scăderea auzului, supurații purulente etc.
„Trebuie evitată pătrunderea apei, săpun, șampon sau cu apei cu clor în ureche prin purtarea unor dopuri speciale sau vată înmuiată în ulei alimentar ori cremă. În plus, curenții reci ai aerului condiționat pot declanșa apariția otitei”, explică Elena Lățcan, medic primar ORL. Potrivit acesteia, prevenția include controlul ORL de două ori pe an, dar și înlăturarea, chiar prin tratament chirurgical a cauzelor favorizante din jur: amigdalele, deviația de sept nazal, rinita alergică,sinuzita, polipoza nazală, dopurile de ceară etc. În general, otitele necesită tratament cu antibiotice, de minimum zece zile.
Apa din piscine irită ochii și îi face vulnerabili
Pe lista organelor afectate de anotimpul cald se numără și ochii, predispuși în această perioadă la conjunctivite, infecții cu bacterii sau ciuperci din apă. „Mai ales apa din piscine sau ștranduri care conține multe chimicale menite să curețe apa, dar care pot irita ochii, lăsându-i vulnerabili la alte microorganisme prezente în aer și în praf”, arată Dana Boiciuc, optometrist la Clinica Optizone din Capitală.
Statul prelungit în soare, spune acesta, are aceleași efecte devastatoare asupra ochilor ca și asupra pielii: „Expunerea la nivele ridicate de ultraviolete sau pe mai multe ore, duce la fotokeratită, o inflamare dureroasă a corneei cu scăderea vederii timp de 24-48 de ore”.
Aspectul de ochi roșu, senzația de uscăciune și chiar arsură apar cel mai adesea din cauza aerului condiționat. „Sindromul ochiului uscat poate reprezenta o iritare continuă sau o inflamare a țesuturilor oculare. Rezolvarea este simplă: un umidificator în încăperea cu aer condiționat. Pentru ochi, se recomandă uneori lacrimi artificiale care să completeze cantitatea redusă de lacrimi proprii și să lubrefieze zona”, este sfatul specialistului.
Fără un tratament prescris de medic, conjuctivita poate degenera în ulcer corneal și poate duce la pierderi semnificative de vedere.
Sfat pentru hipertensivi: reduceți doza de medicamente ca să nu leșinați!
Nu în ultimul rând, disconfortul cauzat de căldură este resimțit la cote maxime de cardiaci, care experimentează variații de tensiune, tulburări de ritm cardiac, dar și un risc crescut de infarct miocardic. Hipertensivii, spune cardiologul Luminița Iliuță (foto), ar trebui să-și reducă vara doza de medicamente, altfel organismul lor o va transforma în otravă: „Pentru a scădea natural tensiunea arterială, corpul apelează la vasodilatație periferică și transpirație. Dacă acest efect se suprapune peste cel al medicației antihiperensive, se ajunge la stări de rău precum amețeală, slăbiciune sau leșin”.
Infarctul, mai frecvent vara
Acum este și sezonul tulburărilor de ritm, cauzate de pierderea prin transpirație a mineralelor care asigură funcția normală a inimii (potasiu și magneziu). „Deshidratarea și scăderea tensiunii arteriale se asociază cu o creștere a ritmului cardiac, periculos atât pentru persoanele sănătoase (care pot suferi leșinuri), dar mai ales pentru cei suferinzi de afecțiuni coronariene (depuneri de colesterol la nivelul arterelor care hrănesc inima)”, punctează cardiologul Luminița Iliuță.
Lovitura de grație data de căldură pacienților bolnavi de inimă este, de departe, infarctul. „Dacă inima are deja depuneri de colesterol, orice efort suplimentar asociat cu deshidraterea și oboseala crește riscul de infarct miocardic. Senzația de „prea cald”, de sufocare și de durere intensă în piept sunt câteva dintre simptomele care pot anunța un posibil infarct”, subliniază medicul.
^ 5 reguli pentru bolnavii de inimă
Pentru a evita agravarea simptomelor afecțiunilor cardiovasculare, medicii au următoarele recomandări pentru milioanele de români care suferă de boli de inimă:
1 Programati un consult cardiologic la începutul sezonului cald pentru adaptarea schemei terapeutice.
2 Beți minimum 2,5 -3 litri de lichide în 24 ore (apă, ceai, suc natural de fructe, supe, ciorbe). Evitați cafeaua în cantități mari (o ceșcuță/zi), ceaiul negru sau verde și alcoolul.
3 Consumați cu prioritate alimente slab calorice (legume și fructe), bogate în vitamine și săruri minerale. De asemenea, consumați alimente bogate în minerale (potasiu, magneziu) cum sunt: legumele cu frunză verde, bananele, roșiile, kiwi, fasolea boabe.
4 Atenție la soare! Evitați să ieșiti din casă la orele de vârf și să faceti plimbări prea lungi pe căldură.
5 Faceți mișcare în fiecare zi, dimineața și seara pe răcoare. Alegeți sporturile de interior sau înotul.
