Diagnosticul de DEMENTA crează unde de șoc atât în familiile care primesc diagnosticul cât și în sistemele de sănătate. Totuși, eforturile continue de a înțelege factorii de risc pentru demență lansează ipoteze surprinzătoare. Un nou studiu a legat o clasă de medicamente „prescrise în mod obișnuit” cu o cogniție mai slabă la mijlocul vârstei.
Demența – un termen general pentru simptomele asociate cu declinul progresiv al creierului – zguduie familiile și sistemele de sănătate deopotrivă. Din păcate, situația se va agrava pe măsură ce populațiile îmbătrânesc în următoarele decenii. Progresul în înțelegerea modalităților de modificare a riscului oferă o licărire de speranță într-o situație altfel sumbră.
Un nou studiu publicat în PLOS One leagă utilizarea antibioticelor la mijlocul vârstei de declinul memoriei și al gândirii la femei.
Antibioticele sunt utilizate în principal pentru a trata sau a preveni unele tipuri de infecții bacteriene.
Cercetătorii din SUA au descoperit că utilizarea cronică a antibioticelor la femei la vârsta mijlocie este legată de o cogniție mai slabă până la șapte ani mai târziu.
Ei au analizat 14.542 de asistente voluntare care trăiesc în SUA. Asistentele au finalizat un test computerizat auto-administrat pentru a măsura aspecte ale memoriei și gândirii lor.
Ei au descoperit că femeile expuse la antibiotice timp de două luni la mijlocul vârstei aveau memorie și gândire mai slabe, până la șapte ani mai târziu.
Efectul a rămas consistent chiar și atunci când luați în considerare alți factori potențiali care ar fi putut influența această relație, inclusiv prezența altor afecțiuni de sănătate.
Schimbarea memoriei și a gândirii prin utilizarea antibioticelor a fost aproximativ echivalentă cu vârsta de trei până la patru ani.
Comentând descoperirile, doctorul Susan Kohlhaas, director de cercetare de la Alzheimer’s Research UK, a spus: „Creierul nostru nu există izolat de restul corpului, ci este conectat într-o varietate de moduri. Antibioticele sunt prescrise în mod obișnuit pentru numeroase afecțiuni tratabile și au revoluționat asistența medicală; cu toate acestea, s-a făcut puțin pentru a investiga efectele lor pe termen lung asupra memoriei și gândirii.”
Cercetătorii au descoperit că schimbările de memorie și de gândire la acest grup de femei au fost mici, iar rezultatele nu sugerează că persoanele care iau antibiotice la mijlocul vârstei au mai multe șanse de a dezvolta demență. Cu toate acestea, această cercetare sugerează că este important să se ia în considerare rezultatele pe termen lung ale medicamentelor asupra memoriei și gândirii.
„Nu putem fi siguri de cauză și efect în acest tip de studiu observațional, iar autorii subliniază că aceste descoperiri prezintă o direcție pentru cercetări viitoare, mai degrabă decât să fie dovezi concludente ale unei legături între antibiotice și abilitățile de memorie și gândire”.
„Acest studiu nu a analizat impactul direct pe care l-au avut antibioticele asupra bacteriilor intestinale și, deși cercetătorii au legat formarea microbiomului intestinal de sănătatea creierului, acest lucru nu a fost investigat direct în acest studiu. Relația identificată în această cercetare ar putea fi rezultatul infecțiilor pe care antibioticele au fost folosite pentru a le trata, mai degrabă decât medicamentele în sine. Este important să gestionați în mod corespunzător condițiile de sănătate tratabile, iar persoanele care au îngrijorări cu privire la orice aspect al sănătății lor ar trebui să discute cu medicul de familie.”
