Din cuprinsul articolului
Alimente bune pentru creier. Majoritatea celor care ţin regim sau vor să-şi păstreze greutatea optimă pun semnul egal între mâncare nesănătoasă şi carbohidraţi, însă nutriţioniştii avertizează că lucrurile nu trebuie privite aşa de categoric.
Există carbohidraţi „sănătoşi”, uşor de asimilat de organism, care nu ar trebui să lipsească dintr-o dietă echilibrată cum ar fi cei din cereale, legume sau fructe. Cei procesaţi, în schimb, cum găsiţi în pâinea albă, în orezul alb, în produsele de patiserie, cartofii prjiţi, băuturile alcoolice sau energizante sunt nocivi.
Carbohidrații, combustibilul preferat al creierului
Specialiştii recunosc că, în ultimii cinci ani, reputaţia carbohidraţilor a fost una proastă. „Asta pentru că oamenii nu ştiu să facă diferenţa între carbohidraţii buni şi cei răi şi îi bagă pe toţi în aceeaşi oală”, explică medicul nutriţionist Luiza Pârvu.
Carbohidraţii pot reprezenta până la 50% din necesarul caloric zilnic. Mai mult, combustibilul preferat al creierului este tot un carbohidrat, respectiv glucoza. Nutriţioniştii atrag atenţia că o dietă care se bazează mai mult pe proteine (dieta de 13 zile, de schimbare a metabolismului) sau regimul cu ciorbă de varză sunt dezechilibrate şi facă rău pe termen lung.
„Glucidele (carbohidraţii) sunt baza alimentaţiei oricărei persoane. O dietă fără glucide este imposibilă!”, afirmă nutriţionistul Eduard Adamescu.
Important este să asimilaţi carbohidraţii din alimente care conţin în plus fibre, ce ajută la o eliberare mai lentă a zahărului în sânge. „Carbohidraţi cu eliberare prelungită sunt cei din cereale ori cei din fructe, care vin în plus cu vitamine şi minerale”, specifică medicul Luana Şahian.
Carbohidrații din legume, cei mai eficienți
Specialistul recomandă fructele între mese drept cea mai bună sursă de carbohidraţi pe parcursul zilei. Dintre legume, roşiile conţin carbohidraţi în proporţie de 10%, dar o sursă şi mai bună o reprezintă fasolea pastăi, mazărea, năutul, orezul brun.
„Carbohidraţii din legume, care se eliberează lent în sânge, sunt capabili să menţină glicemia la un nivel optim pe o durată mai mare de timp şi să întârzie senzaţia de foame”, adaugă medicul Luiza Pârvu.
Dacă veţi aduce organismului carbohidraţi de calitate, nu veţi experimenta senzaţia de „foame cruntă”, manifestată prin ameţeală, iritabilitate, căreia nutriţioniştii îi spun hipoglicemie. „Această senzaţie apare şi atunci când faceţi un efort foarte mare, iar organismul nu primeşte suficienţi car bohidraţi”, exemplifică medicul Luiza Pârvu.
