Din cuprinsul articolului
Riscurile legate de o criză de alimente nu sunt numai în România ci în toată lumea, însă pentru români va fi o povară, potrivit preşedintelui Asociaţiei Fermierilor din România, Daniel Botănoiu.
Botănoiu a făcut aceste afirmații în contextul în care România importă majoritatea materialului genetic din zootehnie, iar deficitul balanţei comerciale a atins recordul de 3 miliarde euro.
“Vom produce mai puţin şi mai scump”
“Riscurile privind criza alimentară nu sunt numai în România ci în toată lumea, însă pentru români va fi o povară! În situaţia particulară în care România importă majoritatea materialului genetic din zootehnie, iar deficitul balanţei comerciale a atins recordul de circa 3 miliarde euro nu reprezintă decât un risc real.
Nu numai preţul mare al îngrăşămintelor duce la creşterea preţului produselor agroalimentare ci şi costul tuturor inputurilor. Gândiţi-vă, o tehnologie fără apă ce ar însemna, ce şansă de reuşită ar avea? Sau fără utilizarea erbicidelor, fungicidelor şi insecticidelor şi cu cantităţi reduse de îngrăşăminte?”, a declarat Daniel Botănoiu pentru Agerpres.
Potrivit acestuia, creşterea preţului inputurilor odată cu restricţiile acceptate prin noua Politică Agricolă Comună (PAC) nu vor produce decât majorarea preţului materiilor prime agricole europene, dispariţia activităţilor din rural, în special în ţările estice, şi o migraţie în creştere.
“Vom produce mai puţin şi mai scump, ceea ce este în dezavantajul consumatorului român, care nu îşi permite cumpărarea de produse alimentare mai scumpe cu circa 40%, ştiut fiind faptul că salariile nu au crescut în ultimii doi ani, iar inflaţia a ajuns la 8%. Preţul alimentelor creşte şi această creştere nu se regăseşte în buzunarul producătorilor ci pe întregul lanţ până la consumator”, a precizat el.
Să mănânci poate fi un lux în viitor
Botănoiu afirmă că preţul de achiziţie al îngrăşămintelor azotoase în 2020 a fost de 900 lei, iar în prezent a depăşit bariera de 4.000 lei/tonă. La toate acestea se adaugă creşterea preţului gazelor naturale cu 40%, a energiei electrice cu 19% şi a motorinei cu 21%.
“Sunt creşteri enorme pentru un sector agroalimentar care în cei mai buni ani are un profit de maximum 5%. Inputurile mai scumpe, lipsa biotehnologiilor, interdicţia privind utilizarea pesticidelor, cantităţi reduse de îngrăşăminte, punerea în practică a eco-schemelor nu duc decât la abandonul fermelor!
Cu plăţi directe reduse, cu un buget pentru agricultura mai mic şi cu pretenţii mai mari de mediu şi climă nu putem avea decât produse mai puţine şi mai scumpe. Să mănânci poate fi un lux în viitor, în special pentru cei cu venituri reduse”, a adăugat şeful Asociaţiei Fermierilor din România.
În tot acest context, Daniel Botănoiu, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a enumerat câteva “măsuri urgente”, care ar trebuie luate pentru sprijinirea producătorilor români şi anume: susţinerea exploataţiilor agricole (zootehnie, vegetale, legumicultură, piscicultură) prin scheme de ajutor de stat, susţinerea preţului energiei electrice, gazului, motorinei odată cu implementarea investiţiilor pentru asigurarea necesarului de energie în ferme, încurajarea consumului de produse interne şi operaţionalizarea Casei de comerţ Unirea.
El consideră că este nevoie şi de sprijin pentru asigurarea necesarului de material genetic pentru sectoarele aflate în dificultate şi de majorarea Rezervei de stat la produsele esenţiale.
Soluție: majorarea salariului până la 3.000 lei
De asemenea, Botănoiu aminteşte că trebuie finalizat planul naţional de irigaţii, în timp ce producătorii agricoli trebuie să beneficieze de apă gratuită la SPP (staţie de pompare) şi susţinerea costului acesteia cu 50% de la SPP la plantă.
Nu în ultimul rând, trebuie continuate investiţiile în zona montană, dar şi susţinerea tânărului fermier, a liceelor agricole şi infrastructurii în cercetare şi inovare.
Preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România a adăugat că trebuie susţinută forţa de muncă din agricultură prin majorarea salariului până la 3.000 lei şi acordarea unor facilităţi similare ca şi în cazul sectorului de construcţii.
