Din cuprinsul articolului
Răceală, gripă sau Covid? Dr. Carolina Radu, medic infecționist în Hunedoara a explicat, pentru libertatea.ro, cum putem face diferența între simptomele mai multor tipuri de afecțiuni respiratorii.
Răceala banală este cauzată de rinovirusuri și simptomele sunt destul de reduse în intensitate. Rinovirusul, așa cum îi spune și denumirea, afectează căile respiratorii superioare, nas ușor înfundat – obstrucție nazală, secreții nazale purulente, o ușoară cefalee (durere de cap), fără să existe și o afectare a stării generale. Nu apar frisoane, febră, dureri musculare sau astenie.
Răceala nu te pune la pat
„Mai simplu spus, simptome care nu te pun la pat”, explică medicul. Așadar, în cazul rinovirozelor, este vorba de simptome care domină la nivelul căilor respiratorii superioare. Acestea apar întotdeauna la schimbările de anotimp, vară spre toamnă sau iarnă spre primăvară și sunt foarte frecvente.
Gripa debutează cu febră, dureri musculare și tuse
În cazul gripei, cele mai frecvente simptome sunt frisoanele și febra în platou, care pot ține și șapte zile la rând. „De data asta sunt simptome care te pun la pat”, spune Carolina Radu. Starea generală este profund alterată, apar mialgiile – durerile musculare și tusea. Pot apărea și complicații cu simptome de tip digestiv: vărsături, scaune diareice. Complicațiile, în gripe, sunt destul de frecvente: amigdalite purulente, otite și sinuzite.
„Starea febrilă se complică cu bronhopneumonii cu germeni agresivi. Pneumonia stafilococică apare după câteva zile că o ții sub control, dar ulterior evoluează violent, apoi miocardite, afectarea aparatului cardiovascular, nu în ultimul rând, afectarea articulațiilor, suprainfecții bacteriene”, explică simptomatologia medicul Carolina Radu.
Covid: febră severă plus pierderea gustului și mirosului
În cazul în care avem COVID, apare și febra, dar mult mai severă decât la o gripă. „Este un polimorfism de simptome, începând cu afectarea mucusurilor, pierderea gustului și mirosului – ageuzia. Și la gripă poate să apară, dar foarte rar și nu la aceeași intensitate ca la COVID”, spune medicul.
În cazul COVID, toate simptomele sunt mai severe, din sfera sindromului de tip respirator, de la nas înfundat, cefalee, dureri musculare, acea stare de curbatură, ca și cum ești bătut, mergând până la simptomul digestiv, diaree, vărsături. Evoluția COVID este însă mult mai complicată și surprinzătoare.
Poate apărea și sindromul long Covid
„Se poate întâmpla ca un pacient să aibă senzația de ameliorare, dar apoi, dintr-odată desaturează (îi scade saturația de oxigen din sânge). Am văzut și la pacienți internați care păreau relativ stabilizați, ca pe parcurs de câteva ore, sub ochii tăi, se desaturau, se prăbușeau. La gripă se întâmplă asta foarte rar”, spune Carolina Radu.
Specialiștii infecționiști au numit COVID-ul „boala cu o mie de fețe la debut”. „Apar o multitudine de simptome de debut și COVID-ul va rescrie patologia infecțioasă prin polimorfismul simptomatic. Apoi, sunt complicațiile. Iată, la un an și ceva de când a apărut, tot mai apar simptome noi”, a menționat infecționistul.
În plus, mai poate apărea și sindromul „long COVID”, la unii pacienți care suferă timp îndelungat, până la un an. „Sunt aceste virusuri cu evoluție lentă cu simptome care apar la pacienți la un an de la debutul episodului infecțios”.
Medicul Carolina Radu îi sfătuiește pe toți care au simptome de orice tip să ceară sfatul unui specialist – primul la care ar trebui să apeleze fiind medicul de familie – sau să apeleze la call center-uri autorizate.
