Din cuprinsul articolului
Inima este un organ esențial pentru organism. Aceasta alimentează întreg organismul cu sânge și menține funcțiile normale ale întregului corp, astfel. Iată câteva lucruri fascinante despre acest organ pe care sigur nu le știai!
Dr. Vasi Rădulescu, renumit medic român, dezvăluie câteva lucruri fascinante despre inimă. Acestea cuprind curiozități și, de asemenea, informații importante care te vor ajuta cum funcționează și cum să o menții sănătoasă!
21 de lucruri fascinante despre inimă
„O listă cu 21 de lucruri interesante despre inimă. 13 și 20 mi se par fascinante
1. Inima nu doare. Nu are receptori propriu-ziși de durere. Durerea se resimte la periferia corpului și se numește angor (niciodată mai jos de ombilic; dacă e durere în partea inferioară, nu e angină).
2. Cea mai bună frecvență cardiacă este între 55 și 65 de bătăi pe minut. Atunci există cel mai bun raport performanță-consum de oxigen.
3. Perfuzia în arterele inimii (numite coronare) se face în diastolă (pauza dintre două contracții, denumite sistole).
4. Există un „creier” în inimă, unde niște celule emit spontan impulsuri electrice. Ele formează nodul sinusal și dictează întreaga activitate a cordului.
5. Electrocardiograma înregistrează la suprafața corpului activitatea electrică a inimii. Este încă deosebit de utilă în depistarea unor boli, monitorizare, screening.
6. Frecvența cardiacă nu e bătută în cuie, ci dinamică. Ea crește la efort, emoții, situații stressante, respectiv scade în calm, repaus, somn.
7. În timpul somnului se instalează o bradicardie fiziologică. Frecvența poate scădea la 40-50 bpm.
8. 200 de oameni pot descrie 200 de simptome și toate pot fi angor (angină). Durere, disconfort, gheară, înțepături în piept, brațe, mâini, gât, mandibulă, dinți, spate, abdomen (nu mai jos de ombilic) – toate pot fi angor.
9. Inima este așezată în centrul toracelui, nu în stânga. Doar vârful ei (apex) bombează spre stânga și chiar se poate resimți la suprafață (șoc apexian).
10. Inima nu generează iubirea. Nu secretă nicio substanță care să aibă legătură cu acest cocktail de sentimente. Creierul se ocupă de asta.
11. Funcția principală este de pompă, dar mai există și funcție hormonală (anumite peptide care pot face dilatație și stimula diureza).
12. Curgerea sângelui prin inimă este bine calculată, într-o singură direcție. Patru aparate valvulare complexe fac asta.
13. Inima este la început un mugure germinativ așezat lângă alt mugure din care se formează creierul. În primele etape ale dezvoltării, ambii mugurași stau în capul embrionului. Da, la început avem inima în cap. Apoi ea coboară spre torace, iar creierul rămâne pe loc.
14. Inima la adult are aproximativ mărimea pumnului drept.
15. Există un sindrom al inimii frânte (broken heart syndrome sau tako tsubo) care apare mai des la femeile trecute prin suferințe mari (iubire, pierderi umane). Vârful inimii se balonizează. Este de regulă reversibil.
16. Inima se poate mări compensator la sportivii de performanță. De regulă scade și frecvența, pentru că volumul de sânge expulzat este crescut.
17. Inima stă sub control nervos simpatic și parasimpatic. Aceste sisteme controlează dinamic frecvența, printre alți parametri.
18. Cordul transplantat nu mai are control direct nervos și de regulă frecvența nu mai oscilează mult.
19. Palpitațiile reprezintă conștientizarea bătăilor inimii. În mod normal, activitatea cardiacă nu este simțită.
20. Inima se menține sănătoasă prin evitarea fumatului, sedentarismului, corecția obezității, menținerea unui status psihic echilibrat, o alimentație în care doza fiecărui componentă să fie aleasă cu bun simț, mișcare, odihnă suficientă.
21. Inima începe să bată când embrionul are vârsta de patru săptămâni. Este primul organ funcțional al omului”, scrie Dr. Vasi Rădulescu.
