Din cuprinsul articolului
Sindromul inimii de vacanță sau Sindromul cardiac de vacanță constă în apariția de tulburări de ritm, cel mai frecvent de tahiaritmii supraventriculare, ca urmare a unui consum de etanol la persoane aparent sănătoase. Cel mai frecvent, fibrilația atrială este tahiaritmia incriminată la pacienții cu sindromul inimii de vacanță. În unele studii s-a arătat că folosirea marijuanei în scop recreațional poate induce aceleași modificări care apar în cazul consumului de etanol.
Afecțiunea a fost descrisă pentru prima oară în anul 1978 de către Philip Ettinger după ce a examinat un grup de 24 de pacienți. Aceștia erau toți consumatori de alcool, dar mai aveau în comun faptul că luaseră parte la o petrecere ce avusese loc într-un week-end sau într-o vacanță, imediat anterior internării unde consumaseră cantități mari de alcool. De aici și numele de sindromul inimii de vacanță (holiday heart syndrome). În cazul celor 24 de pacienți cea mai frecventă tulburare de ritm a fost fibrilația atrială.
”Trebuie să știm că alcoolul ne poate strica planurile de vacanță pentru că, o cantitate prea mare de alcool, creează o stare de rău, o indispoziție generală. O cantitate mare de alcool poate avea efecte și zilele următoare cu greață, vărsături, cefalee, dureri de cap, astfel încât toată vacanța poate fi dată peste cap.
Și nu în ultimul rând trebuie să luăm în calcul că dacă această cantitate de alcool este mare, este posibil să ajungem chiar la spital, mai ales dacă avem anumite boli cronice sau dacă nu avem antrenament și ne trezim, deodată, în fața unei cantități prea mari, astfel încât organismul nu o poate metaboliza la timp.
”Sindromul cardiac de vacanță”
Alcoolul este toxic în sine, dar și metaboliții lui sunt toxici. Persoanele tinere care nu au antrenament în metabolizarea alcoolului se pot trezi în fața unei cantități prea mari care devine cardiotoxică, adică produce tulburări de ritm cardiac.
Această complicație se numește sugestiv ”sindromul cardiac de vacanță”, este un sindrom caracterizat prin apariția bruscă a tulburărilor de ritm cardiac la persoanele tinere care au consumat o cantitate mai mare de alcool pe care nu o pot metaboliza.
Pe de altă parte, alcoolul în cantitate mare poate determina complicații acute în sfera digestivă. Pot apărea complicații în zona pancreatică, pancreatită acută sau chiar hepatită acută fulminantă”, a povestit medicul Radu Țincu la Antena 3.
Femeile și bărbații, egali în fața alcoolului
Medicul a explicat că rezistența la alcool nu ține cont dacă ești femeie sau bărbat, ci de cantitatea și frecvența cu care este consumat.
”Alcoolul este metabolizat de o enzimă numită alcool dehidrogenază. Această enzimă se adaptează în funcție de cantitatea de alcool pe care o consumăm. Cu cât consumăm mai mult alcool, cu atât această enzimă o va metaboliza cu mai mare rapiditate. Astfel încât cu timpul apare sindromul de toleranță. Adică nu mai putem obține starea de beție cu aceeași cantitate de alcool și de aceea este nevoie de creșterea cantității ingerate pentru obținerea stării de bine.
Dacă discutăm de raportul între sexe, este clar că el depinde foarte mult de acest antrenament. Sigur că s-ar putea deduce că, dacă bem mai mult alcool, cu atât va fi mai bine pentru că această enzimă va fi mai antrenată, doar că trebuie să știm că alcoolul consumat în cantități din ce în ce mai mari și în fiecare zi se transformă într-o problemă de sănătate cronică, în care afectarea hepatică apare întotdeauna.
Discutăm inițiat de încărcarea grasă a ficatului, este ca un semn de protest din partea ficatului împotriva acestui toxic, iar după ce se trece de această stare de toxicitate, se ajunge la apariția hepatitei cronice alcoolice, și, în final, din păcate, se ajunge la ciroză hepatică, ce reprezintă o fibrozare ireversibila a ficatului care duce fie la deces, fie la necesitatea unui transplant de ficat”.
Cei mai expuși acestui sindrom sunt tinerii
În ceea ce îi privește pe tineri, alcoolul este cu atât mai periculos cu cât este asociat și cu alte substanțe.
”Asocierea în zona persoanelor tinere este realizată între alcool și alte substanțe. Este frecventă asocierea alcoolului cu marijuana, cu cocaina sau cu alte substanțe psihoactive. Trebuie să știm că există două tipuri de asocieri.
O asociere care să crească efectul alcoolului, efectul deprimant și discutăm aici de apariția comei sau a tulburărilor respiratorii, până la instalarea stopului respirator, iar dacă discutăm de substanțe care sunt antagonice cu alcoolul, de exemplu cocaina sau amfetaminele, apare un conflict farmacologic în creierul acestor persoane, astfel încât alcoolul încearcă să deprime funcția cerebrală și celelalte substanțe o țin într-o stare de alertă continuă.
Apare o furtună la nivelul curenților cerebrali, fapt care poate să ducă la apariția unor tulburări neurologice sau psihiatrice”, susține Radu Țincu.
Alcoolul și căldura
”Este important să ne adaptăm cantitatea de alcool la toleranța noastră și să nu depășim acest prag. Alcoolul este un vasodilatator, produce o dilatare a vaselor periferice, acest lucru putând să producă o hipotensiune, în combinație cu căldura excesivă, acest lucru este înrăutățit.
Și nu mai discutăm de faptul că foarte multe persoane nu consumă suficiente lichide pe parcursul zilei, astfel încât starea de deshidratare reprezintă al treilea factor favorizant pentru apariția sincopei. Sunt persoane care se prăbușesc în soare, în urma consumului de alcool, a unui călduri excesive și a unei lipse de hidratare corespunzătoare”, a concluzionat medicul.