Un studiu realizat de publicația non-profit The Conversation, editată de cercetători și academicieni, arată că comportamentul oamenilor este influențat de fake news-urile despre COVID-19, însă schimbările comportamentale nu sunt dramatice.
Conform mediastandard.ro, site-ul de știri irlandez TheJournal.ie, a recrutat prin intermediul unui articol 4500 de participanți la studiu. Acestora le-au fost arătate câte patru știri adevărate despre pandemie și câte două știri false, concepute pentru a semăna cu cele care circulau la acea vreme.
De exemplu, unul dintre fake news-uri afirma că consumul de cafea ar putea proteja împotriva coronavirusului, în timp ce un alt articola suștinea că companiile farmaceutice ascund efectele secundare nocive ale vaccinurilor în curs de dezvoltare.
Ulterior, respondenților le-a fost cerut să indice cât de probabil ar fi acționat asupra informațiilor în următoarele luni: dacă ar fi băut mai multă cafea sau ar fi fost mai reticent la vaccinare. Cercetătorii subliniază că au fost măsurate intențiile oamenilor și nu acțiunile lor, dar și că respondenții au fost supuși unui anumit fake news o singură dată – ceea ce e nerealist, dat fiind faptul că, în lumea reală, o persoană normală ar putea să dea de mai multe ori peste aceeași informație, crescând astfel șansele să o ia în considerare.
Unii participanți la studiu au fost obligați să citească în mod aleatoriu un avertisment generic de dezinformare înainte de a citi apoi poveștile adevărate și false. În mod surprinzător, studiul a constatat că citirea unui avertisment nu a avut niciun efect asupra răspunsurilor oamenilor la poveștile false/fake news. Guvernele ar trebui să se gândească la acest lucru atunci când analizează strategiile lor de știri false: deși efectul știrilor false poate fi mai mic decât se aștepta, efectul oricărui avertisment ar putea fi, de asemenea, scăzut.
