Din cuprinsul articolului
Infarctul miocardic, adesea numit și atac de cord, este o afecțiune gravă ce poate pune viața în pericol. Acesta se manifestă atunci când fluxul sângelui care ajunge la inimă este obturat, provocând leziuni tisulare. Pentru a spori șansele de supraviețuire este esențial să știi care sunt primele semne ale atacului de cord și cum să le recunoști imediat.
Alimentarea cu sânge a inimii este, de obicei, oprită din cauza unui blocaj. Acesta poate fi produs de acumularea plăcii, o substanță formată din grăsimi, colesterol și produse reziduale celulare.
Deoarece oprește circulația sângelui către inimă, afecțiunea poate pune în pericol viața și poate produce leziuni ireversibile dacă nu este tratată corespunzător, în timp util.
Primele semne ale atacului de cord
Vasi Rădulescu, renumit medic român, dezvăluie care sunt principalele semne că suferi un atac de cord. Acestea sunt esențiale pentru a primi ajutor medical de specialitate cât mai repede, pentru a mări șansele de supraviețuire și recuperare.
„Durere sau apăsare în piept
Mai degrabă decât durerea, atacurile de cord se prezintă adesea ca presiune asupra pieptului, o apăsare şi o respiraţie rapidă. Asta pentru că în timpul unui infarct, numit și infarct miocardic, fluxul de sânge către o parte a inimii este blocat, adesea de un cheag de sânge. Dacă simptomele durează mai puțin de aproximativ 10 secunde, este puțin probabil să fie un atac de cord. Dacă durează mai mult de cinci minute, trebuie să suni la 112.
Durere în alte zone ale corpului
Alte semne de avertizare pot include durere sau disconfort la unul sau la ambele brațe sau la spate, gât, maxilar sau stomac. Unii oameni descriu o durere care iradiază în brațul stâng. Alții experimentează dureri la nivelul abdomenului superior. Simptomele infarctului se pot simți, de asemenea, ca o indigestie severă. În acest caz, medicii recomandă să te gândeşti dacă ai mâncat ceva care ar fi putut provoca disconfort. Dacă durerea este provocată sau se opreşte la mişcare, probabil că nu este un atac de cord. Cheia este că durerea din infarct nu dispare, chiar și în timp ce cineva stă în repaus.
Transpiraţii reci, greață sau amețeală
Dacă simți că ai izbucnit brusc într-o transpiraţie rece și nu-ți dai seama de ce, ar putea fi un semn de avertizare al unui atac de cord. Alte semne sunt greață extremă, amețeală și simptome gripale.
Simptomele sunt diferite pentru bărbați și femei
Femeile tind să experimenteze atacurile de cord diferit față de bărbați. Este mai puțin probabil ca femeile să aibă dureri toracice zdrobitoare. Femeile pot experimenta însă oboseală extremă, dureri la nivelul extremităților, vărsături sau chiar dureri de dinți. Un lucru de știut este că tensiunea arterială nu este un test bun pentru un atac de cord, deoarece poate fi scăzută, normală sau ridicată.
Durere sau disconfort familiar
Atacurile de cord pot fi dificil de diagnosticat, deoarece se prezintă diferit pentru fiecare persoană. O regulă importantă este să te gândeşti la simptomele pe care le-ai avut în trecut. Mulți oameni care au atacuri de cord au experimentat angina pectorală, care este durerea sau disconfortul toracic care vine și dispare. În timpul unui atac de cord, simptomele sunt adesea similare cu simptomele anterioare legate de inimă, dar nu se calmează după câteva minute. Pentru cineva care a avut un atac de cord înainte, un al doilea atac de cord se va simți probabil familiar. Oamenii diferiți vor avea dureri diferite, dar fiecare persoană va prezenta adesea aceleași simptome pe care le-a avut în trecut.
Fără simptome
Aproape jumătate din toate atacurile de cord sunt tăcute, ceea ce înseamnă că produc simptome atât de subtile încât oamenii nu își dau seama că au unul, potrivit unui studiu recent din revista Circulation, un jurnal al American Heart Association. Oamenii află abia mai târziu, când fac o electrocardiogramă. Atacurile de cord silențioase sunt periculoase, deoarece persoanele care le au nu primesc asistența medicală de care au nevoie, atât în momentul respectiv, cât și în ceea ce privește viitoarele îngrijiri preventive”, scrie Dr. Vasi Rădulescu pe propriul blog.
