Din cuprinsul articolului
Aspirina a fost considerată, la un moment dat, eficientă în tratarea pacienților bolnavi de Covid-19. Specialiștii susțineau că poate avea potențialul de a reduce rata de mortalitate și, de asemenea, poate diminua perioada de spitalizare a pacienților internați cu forme severe.
Cu toate acestea, un nou studiu atestă că aspirina nu este mai eficientă decât tratamentele deja existente, utilizate în prezent pentru tratamentul Covid-19. Medicamentul nu a fost asociat cu reducerea mortalității, iar beneficiile au fost prea puțin sesizabile, în comparație cu tratamentele deja recunoscute.
Aspirina nu este atât de eficientă în tratamentul Covid-19
Aspirina nu este atât de eficientă în tratarea pacienţilor spitalizaţi după ce au fost infectaţi cu noul coronavirus, potrivit unui studiu recent, relatează Agerpres, citând DPA. Pacienţii cu COVID-19 prezintă un risc sporit de formare a unor cheaguri în interiorul vaselor sangvine, în special în cele de la nivelul plămânilor.
Între noiembrie 2020 şi martie 2021, studiul Recovery a inclus aproape 15.000 de pacienţi internaţi în spitale cu noul coronavirus şi a analizat efectele aspirinei, care este administrată pe scară largă pentru a reduce riscul de cheaguri sangvine la pacienţi cu diverse patologii.
Rezultatele studiului
În timpul studiului, 7.351 de pacienţi au primit 150 de mg de aspirină în fiecare zi şi au fost comparaţi cu alţi 7.541 de pacienţi care primeau doar tratament clasic, fără aspirină. Autorii studiului spun că nu au găsit dovezi conform cărora medicamentul ar putea, într-adevăr, să reducă rata de mortalitate.
Pe de altă parte, ei au dezvăluit că pacienţii care primeau aspirinăa au beneficiat de durate de spitalizare puţin mai scurte, opt zile faţă de nouă zile, şi că un procent uşor mai mare dintre ei au părăsit spitalul în viaţă după 28 de zile (75% comparativ cu 74%).
La fiecare 1.000 de pacienţi trataţi cu aspirină, cu şase pacienţi mai mult decât cei din grupul de control au experimentat evenimente hemoragice majore şi cu şase pacienţi mai puţin (decât cei din grupul de control, n.r.) au experimentat evenimente tromboembolice, au precizat autorii studiului.
Peter Horby, profesor de boli infecţioase emergente la Facultatea de Medicină a Universităţii Oxford şi coinvestigator-şef al studiului Recovery, a declarat: „Datele arată că în cazul pacienţilor spitalizaţi cu COVID-19, aspirina nu a fost asociată cu o reducere importantă a mortalităţii la 28 de zile, a riscului de conectare la sisteme de ventilaţie mecanică şi a riscului de deces”.
„Deşi aspirina a fost asociată cu o creştere uşoară a probabilităţii de a ieşi din spital în viaţă, acest lucru nu pare să fie suficient pentru a justifica administrarea ei pe scară largă la pacienţii spitalizaţi cu COVID-19”, a adăugat profesorul britanic.
