Din cuprinsul articolului
Detectarea semnelor timpurii de demență este importantă pentru gestionarea eficientă a acesteia și, în unele cazuri, prevenirea progresiei acesteia, dacă cauzele pot fi tratate cu succes.
Cazurile de demență au crescut în ultimele decenii și peste 10 milioane de cazuri noi de afecțiune neurologică debilitantă sunt raportate în întreaga lume. Afecțiunea apare atunci când celulele noastre nervoase sunt deteriorate și conexiunile lor în creier sunt întrerupte.
Indicii de demență pot fi detectate în tiparele de somn
Cercetări recente arată că primele semne ale demenței pot fi uneori detectate în tiparele de somn, tulburările sau conținutul viselor tale. Un studiu Lancet a descoperit că ascundem o cantitate uimitoare de informații despre sănătatea creierului nostru.
Visele tulburătoare, de exemplu, sunt asociate cu declinul cognitiv rapid și riscul crescut de demență la persoanele cu boala Parkinson.
Conform acestui studiu, persoanele de vârstă mijlocie care au experimentat coșmaruri în fiecare săptămână au fost mai expuse riscului de declin cognitiv în următorul deceniu, în timp ce participanții mai în vârstă au fost de două ori mai probabil să fie diagnosticați cu demență.
Dificultate în a adormi sau a rămâne adormit, a vedea vise vii și vise de proastă calitate pot fi toate legate de posibilitatea dezvoltării demenței conform studiilor.
„Persoanele cu tulburare de comportament în somn REM își exprimă visele, adesea în mod violent. Studiile au arătat că RBD poate fi un semn precoce al bolilor neurodegenerative, inclusiv boala Parkinson și demența cu corp Lewy.
Calitatea slabă a somnului, trezirile frecvente și dificultatea de a adormi au fost legate de un risc crescut de a dezvolta demență. Privarea cronică de somn poate duce la acumularea de plăci de beta-amiloid, care sunt asociate cu boala Alzheimer. Deși conținutul specific al viselor nu a fost legat în mod concludent de predicția demenței, s-au observat modificări ale frecvenței, intensității și intensității viselor la indivizii care se confruntă cu declin cognitiv”, a declarat Dr. Murali Krishna Consultant Neurolog CARE Hospitals Malakpet, potrivit Times of India.
Primele 8 semne de demență care apar în timp ce dormi
Recunoașterea semnelor timpurii de demență poate fi crucială pentru intervenția și managementul timpuriu. Simptomele legate de somn sunt adesea printre primii indicatori.
Iată opt semne timpurii de demență care se pot manifesta în timpul somnului:
1. Insomnie: Dificultatea de a adormi sau de a rămâne adormit poate fi un semn precoce al demenței. Modificările din creier pot perturba ciclul natural somn-veghe, ducând la insomnie cronică.
2. Treziri frecvente în timpul nopții: Oamenii se pot trezi de mai multe ori în timpul nopții, adesea fără un motiv clar. Acest lucru se poate datora modificărilor funcției creierului care afectează reglarea somnului.
3. Sindromul picioarelor neliniştite: Un simptom comun care implică o nevoie incontrolabilă de a mişca picioarele, mai ales noaptea. Acest lucru poate duce la o calitate slabă a somnului și este adesea observat la pacienții cu demență.
4. Apneea în somn: Respirația întreruptă în timpul somnului sau apneea în somn este mai răspândită la persoanele cu demență. Această condiție poate afecta semnificativ calitatea somnului și sănătatea generală.
5. Tulburare de comportament în somn REM (RBD): Această tulburare îi determină pe indivizi să-și acționeze fizic visele, uneori violent. Este adesea un indicator precoce al bolilor neurodegenerative, inclusiv al demenței.
6. Somnolență în timpul zilei: Somnolența excesivă în timpul zilei, în ciuda somnului adecvat pe timp de noapte, poate fi un semn de avertizare timpurie. Poate indica faptul că somnul pe timp de noapte nu este odihnitor sau că creierul se luptă să regleze tiparele de somn.
7. Vise și coșmaruri vii: Experimentarea de vise sau coșmaruri intense, vii poate fi legată de demența timpurie. Schimbările în activitatea creierului în timpul somnului pot duce la vise mai vii.
8. Tulburări de ritm circadian: Demența poate provoca perturbări semnificative ale ceasului intern al corpului. Acest lucru poate duce la confuzie cu privire la ora din zi, dificultăți în menținerea unui program regulat de somn și creșterea activității sau agitației în timpul nopții.
