Potrivit statisticilor, 66% dintre români consideră că au o viață stresantă, principala sursă de stres fiind locul de muncă.
De altfel, cu toții am experimentat stresul în viața de zi cu zi, mai ales atunci când ne simțim supraîncărcați și ne luptăm să facem față cererilor tot mai complexe. Acestea pot fi legate de finanțe, de locul de muncă, de relații și de alte situații ce pot induce stări de stres.
În opinia psihologului Angela Nuţu, vicepreşedintele Asociaţiei Române de Hipnoză, este important să conștientizăm că un eveniment poate fi foarte stresant chiar dacă el nu reprezintă un pericol real pentru noi, atâta vreme cât noi îl percepem ca atare.
Stresul este de fapt o parte importantă a evoluţiei omenirii, ajutându-i pe strămoşii noştri să supravieţuiască. Eliberarea de adrenalină adusă de un atac iminent din partea unor animale carnivore de dimensiuni mari i-a ajutat, de exemplu, să se pregătească pentru luptă şi fugă, iar acest gen de stres încă ne aduce beneficii şi astăzi.
Mai mult decât atât, contrar opiniei populare, nu orice stres este rău, ci fiecare persoană are propria toleranţă la felurile variate de factori de stres. Cheia este să ne ştim gradul de toleranţă, cunoscându-ne semnalele negative atunci când stresul ne atinge punctele critice.
Specialistul afirmă că stresul acut este unul pe termen scurt, care este adus de evenimente specifice la care trebuie să reacţionăm: “Poate fi o forţă ajutătoare, motivaţională şi poate fi palpitantă în doze mici (eustres), dar prea mult din ea este epuizantă și ne face să simțim că nu reușim să facem față provocărilor (distres).
Stresul acut poate fi atunci când te dai în trenuleţul roller coaster, susţii un examen important, eviţi un accident de maşină, ceri o mărire de salariu etc”. De cealaltă parte, stresul cronic este o suferinţă pe termen lung cauzată de factori de stres repetitivi şi, „dacă nu intervenim cu diferite metode de relaxare, putem suferi dureri de cap, crize de hipertensiune arterială, insomnie, anxietate, depresie. Toate acestea cresc riscurile de boli de inimă cu până la 40”, avertizează psihoterapeutul.
1.Relaxează-te! Un exerciţiu simplu de autohipnoză ne poate ajuta să intrăm foarte repede și ușor într-o stare de transă hipnotică, respectiv ne va ajuta să ne relaxăm profund. Cum îl punem în practică?
- Stai confortabil pe scaun cu tălpile lipite de podea.
- Acum trage puternic aer în piept, inspirând pe nas. În același timp ridică privirea, cât mai mult cu putință în sus, doar privirea, capul rămâne nemișcat. În acest fel vom ajunge cu ochii „dați peste cap”, în timp ce capul rămâne în poziție verticală, ca și cum am privi un punct interior, în creștetul capului.
- Menținem respirația și numărăm în minte 1, 2, 3.
- Lăsăm apoi privirea să coboare lent, foarte lent în jos în timp ce expirăm lent, controlat, pe gură. Pleoapele coboară lent, în final ochii închizându-se lent, natural, iar respirația devine și ea profundă și naturală.
- Repetă de minim 3 ori sau de ori de câte ori este nevoie pentru a adânci starea de transă.
2. Fă mişcare! Eliberarea de endorfine şi concentrarea pe corpul tău te vor face să te simţi mai bine, exercitiile fizice ajutand sistemul nervos să se relaxeze.
3.Reglează-ţi sistemul nervos! Meditaţia și respiraţia conştientă sunt modalități rapide de a te calma. Pur şi simplu ia o pauză şi concentrează-ţi atenţia pe 60 de respiraţii de fiecare dată când simţi că te sufoci şi nu faci faţă unui moment dificil.
4.Nu te izola! Conexiunea cu oamenii care te fac să te simţi bine şi în siguranţă este una dintre cele mai eficiente modalităţi de a-ţi relaxa sistemul nervos. Suportul familiei şi al prietenilor este vital în recuperarea echilibrului.
5.Fă câteva schimbări benefice în viaţa ta! Atunci când te lupţi cu stresul e foarte posibil să nu mai urmezi cursul firesc al vieţii tale. Somnul, apetitul, energia îţi vor fi afectate. Este un moment în care trebuie să măreşti efortul pentru o viaţă sănătoasă: orientează-te către o alimentație sănătoasă, apucă-te de un sport nou, relaxează-te înainte de somn.
