Din cuprinsul articolului
Dr. Tudor Ciuhodaru, europarlamentar, anunţă că a iniţiat un nou demers pentru renunţarea urgentă la schimbarea orei la nivel european, având în vedere riscurile medicale asupra organismului uman ale trecerii periodice la ora de iarnă şi la ora de vară.
„Chiar dacă duminică vom dormi mai mult cu o oră abia de luni se vor simţi efectele. Unele pot fi chiar periculoase, precum creșterea riscului de infarct sau a celui de suicid.
1. Riscul de infarct crește cu 5-10%, timp de trei zile după schimbarea orei. Sunt afectate în special persoanele tinere, active profesional;
2. Totodată creşte riscul suicidar timp de două săptămâni de la modificarea orei, în special la depresivi şi la cei vulnerabilități psihoemoționale”.
Adapterea organismului durează cel puţin 15 zile
Dr. Ciuhodaru atrage atenţia că majoritatea oamenilor se adaptează cu uşurință la schimbarea orei, dar adaptarea completă a organismului durează cel puţin 15 zile.
„În plus, articularităţile fizice şi psihice individuale influenţează însă modul cum se realizează această adaptare. În fiecare an mulți pacienţi ajung la urgențe cu o simptomatologie polimorfă, mergând chiar până la agravarea sau decompensarea unor afecţiuni„, explică medicul.
„Toate acestea se întâmplă pentru că modificarea orei de trezire duce la un stres la care organismul reacţionează prin creșterea activităţii sistemului nervos simpatic şi a nivelului citokinelor proinflamatorii determinând modificări:
a) cardiovasculare manifestate prin variaţii ale tensiunii arteriale şi variate tulburări de ritm cardiac;
b) neuropsihice: modificări ale calității somnului (insomnie, somnolenţă), astenie, apatie, anhedonie, agitaţie, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare şi memorie, cefalee, vertij, modificarea apetitului (inapetenţă sau bulimie), până la dereglări afective sezoniere şi ideaţie suicidară”, susţine dr. Ciuhodaru, care avertizează că, la apariţia simptomelor, trebuie făcut un consult medical, pentru a exclude o altă cauză medicală.
5 ponturi pentru a depăși cu ușurință trecerea la ora de iarnă
1. Planificarea corespunzătoare a activității.
2. Evitarea suprasolicitării datorată stimulentelor nervoase, substanţelor psihoactive sau situaţiilor conflictuale.
3. Nu e de neglijat petrecerea a cât mai mult timp în aer liber
4. Și nici mișcarea, chiar sub forma unor simple plimbări.
5. Precum şi o alimentaţie bogată în fructe şi legume proaspete.
Argumente pentru oprirea schimbării periodice a orei
În context, medicul ieşean aminteşte că a reușit ca renunțarea la schimbarea orei să fie votată în 2019 în Parlamentul European şi a iniţiat un nou demers în acest sens. Potrivit acestuia, există o serie de argumente medicale pentru oprirea schimbării periodice a orei la nivelul ţărilor UE.
a) 20% din populaţie suferă de probleme fizice sau mintale legate de schimbarea orei. Este vorba de multe ori de grupuri sociale vulnerabile, cum ar fi copiii, bătrânii şi bolnavii cronici.
b) 4,6 milioane de oameni au răspuns la consultarea publică pe acest subiect- cel mai mare număr întrunit vreodată la un demers legislativ.
c) Trei sferturi (76 %) dintre respondenți consideră că schimbarea orei de două ori pe an este o experiență „foarte negativă” sau „negativă”- prin impactul negativ asupra sănătății și lipsa economiilor la energie.
De ce se dă ceasul înapoi şi ce ţări mai fac trecerea la ora de iarnă
România a instaurat acest sistem al schimbării orei în 1932. Pe atunci, ora se schimba în prima duminică a lunii aprilie, respectiv în prima duminică a lunii octombrie.
Această practică a rămas valabilă până în 1943, când legea trecerii la ora de vară nu a mai fost în vigoare. De-abia după 36 de ani, în 1979, s-a revenit la acest procedeu.
Convenţia a fost semnată de România în 1979, iar în 1997, prin ordonanţă guvernamentală, orarul de vară a fost din nou corelat cu cel practicat în ţările Uniunii Europene.
