Din cuprinsul articolului
Când vă gândiți la perimenopauză și menopauză, probabil vă gândiți la simptome precum bufeurile și creșterea în greutate. Deși s-ar putea să credeți că acestea sunt probleme ale pielii sau ale corpului, ele sunt de fapt legate de disfuncționalități ale creierului. De fapt, multe simptome ale menopauzei sunt asociate cu modificări ale creierului.
Tulburările hormonale care au loc în această perioadă a vieții unei femei afectează creierul menopauzei în moduri care duc la probleme de dispoziție, ceață cerebrală, anxietate, memorie, somn și reglarea temperaturii corpului.
Iată cum afectează menopauza creierul, cum vă predispune la simptome și ce puteți face în această privință.
Hormonii sunt mesageri chimici produși în organism care controlează și reglează.
Atunci când neurohormonii sunt echilibrați, aveți tendința de a vă simți energici, pozitivi și ageri mental. Atunci când nivelurile de hormoni sunt dezechilibrate, este mai probabil să vă confruntați cu probleme de sănătate a creierului și cu probleme de sănătate mintală, cum ar fi depresia clinică, tulburările de anxietate, atacurile de panică, boala Alzheimer și alte tipuri de demență.
Creierul feminin are mulți receptori de estrogen, în special în zonele implicate în starea de spirit, memorie, temperatura corpului și somn.
Organismul feminin produce trei tipuri de estrogen:
Atunci când nivelurile de estrogen sunt sănătoase și echilibrate, acestea ajută la optimizarea funcției creierului, ceea ce contribuie la o stare de spirit pozitivă, o memorie ascuțită, o temperatură corporală confortabilă și un somn odihnitor. Cercetările arată că estrogenul joacă, de asemenea, un rol neuroprotector esențial, prevenind îmbătrânirea creierului.
După menopauză, femeile produc niveluri dramatic mai scăzute de E2 și E3. Acest lucru înseamnă că femeile își pierd efectele neuroprotectoare.
Scăderile nivelului de estrogen care apar în timpul menopauzei provoacă modificări ale creierului care pot duce la probleme de dispoziție, pierderi de memorie și multe altele.
Un alt hormon primar produs în organismul feminin este progesteronul. Există o concentrație ridicată de receptori de progesteron în creier.
Gândiți-vă la progesteron ca la „hormonul relaxării”. Atunci când este în echilibru cu estrogenul, acesta vă calmează, aduce sentimente de liniște și favorizează somnul. De asemenea, s-a demonstrat că acesta reduce inflamația și contracarează leziunile produse de leziunile cerebrale.
Cercetările neuroștiințifice arată că progesteronul afectează creierul în următoarele moduri:
În timpul perimenopauzei și după menopauză, nivelurile de progesteron scad. Acest lucru poate duce la iritabilitate, anxietate, depresie, nopți nedormite și ceață cerebrală.
Un studiu de imagistică cerebrală din 2021 publicat în Scientific Reports a constatat că tranziția la menopauză este asociată cu mai multe modificări ale creierului, inclusiv reduceri ale volumului materiei cenușii, conectivității și metabolismului energetic.
Alte cercetări neuroimagistice au constatat, de asemenea, scăderi ale volumului creierului la femeile aflate în postmenopauză, comparativ cu femeile aflate în premenopauză și bărbații de aceeași vârstă.
La femeile aflate în postmenopauză, nivelurile de estrogen și progesteron scad dramatic. Acest lucru poate duce la:
Această tranziție poate fi atât de provocatoare încât determină femeile să înceapă să ia medicamente pentru sănătate mintală pentru prima dată.
Atunci când estrogenul scade, la fel se întâmplă și cu fluxul sanguin către creier. Scanările funcționale ale creierului cu ajutorul tomografiei computerizate cu emisie fotonică unică (SPECT) arată că fluxul sanguin scăzut este asociat cu depresia, tulburările de anxietate, insomnia, creșterea în greutate, problemele de concentrare, pierderea memoriei și ceața cerebrală.
Rezultatele unui studiu de imagistică cerebrală din 2022 publicat în Neurology au arătat că bufeurile, în special transpirațiile nocturne, au crescut volumul de hiperintensitate a substanței albe. În termeni simpli, acestea sunt leziuni cerebrale minuscule în materia albă
. Cercetările arată că aceste leziuni sunt asociate cu un risc crescut de declin cognitiv, accident vascular cerebral și alte afecțiuni.
Un studiu din 2024 indică o asociere între bufeurile nocturne și creșterea biomarkerilor bolii Alzheimer.
Michel de Nôtre-Dame, cunoscut sub numele de Nostradamus, și-a publicat lucrarea „Profețiile” în 1555, o…
Horoscop 22 noiembrie 2024. ZODIA care are parte de o schimbare. Gemeni: astăzi, s-ar putea…
Un obicei simplu îmbunătățește sănătatea cognitivă și întinerește creierul. Timpul ne ajunge din urmă pe…
Potrivit unui nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Loughborough, publicat în revista Temperature,…
Astrologii prezic un sfârșit de an încărcat de oportunități pentru un număr restrâns de privilegiați.…
Lidia Fecioru, bioenergoterapeut, a propus un leac pentru ciocurile din călcâie. După spusele ei, ciocurile…