Din cuprinsul articolului
La cererea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Agenția Australiană de Protecție împotriva Radiațiilor și Siguranță Nucleară (Arpansa) a examinat peste 5.000 de studii care au cercetat legătura dintre telefoanele mobile și cancer.
Recenzia s-a concentrat pe cancerele sistemului nervos central (inclusiv creierul, meningele, glanda pituitară și urechea), tumorile glandelor salivare și tumorile cerebrale. În ciuda creșterii uriașe a utilizării tehnologiei fără fir, nu a existat o creștere corespunzătoare a incidenței cancerelor cerebrale, explică specialiştii.
Acest lucru se aplică chiar și persoanelor care fac apeluri telefonice lungi sau celor care au folosit telefoanele mobile de mai bine de un deceniu, scrie Reuters, potrivit digi24.ro.
Evaluarea efectelor radiofrecvenței
Analiza finală a inclus 63 de studii din anii 1994-2022, evaluate de 11 anchetatori din 10 țări, inclusiv autoritatea de protecție împotriva radiațiilor a guvernului australian.
Telefoanele mobile – la fel ca orice lucru care utilizează tehnologia fără fir, inclusiv laptopurile, transmisiile radio și TV și turnurile de telefonie mobilă – emit radiații electromagnetice de radiofrecvență, cunoscute și sub denumirea de unde radio.
În acest context, lucrarea a evaluat efectele radiofrecvenței. „Niciuna dintre întrebările majore studiate nu a arătat riscuri crescute”, a explicat coautorul Mark Elwood, profesor de epidemiologie a cancerului la Universitatea din Auckland, Noua Zeelandă.
Analiza a urmărit cancerele creierului la adulți și copii, precum și cancerul glandei pituitare, al glandelor salivare și al leucemiilor și riscurile legate de utilizarea telefoanelor mobile, stații sau transmițătoare, precum și expunerea profesională. Alte tipuri de cancer vor fi analizate separat.
OMS și alte organisme internaționale de sănătate au declarat anterior că nu există dovezi definitive privind efectele negative asupra sănătății cauzate de radiațiile utilizate de telefoanele mobile, dar au cerut mai multe cercetări.
În prezent, este clasificat drept „posibil cancerigen”, sau clasa 2B, de către Agenția Internațională pentru Cercetare a Cancerului (IARC), o categorie folosită atunci când agenția nu poate exclude o potențială legătură.