Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş” a înregistrat la sfârşitul săptămânii 45 de cazuri de înţepături de căpuşe potrivit prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, managerul instituţiei.
Medicii recomandă ca atunci când oamenii observă înţepături pe corp să se prezinte la medic, pentru că înţepăturile de căpuşă pot da boala Lyme, dar şi febră butunoasă, care se manifestă prin apariţia unor aşa-zise butoane pe piele, cu mialgii şi febră.
Cum arată înţepăturile de căpuşe
Puţine insecte ajung să intre sub piele, la propriu, cum se întâmplă cu căpuşele. Dacă locuieşti în zone apropiate de munte, mare atenţie la căpuşe, ce pot cauza boala Lyme, afecţiune greu de tratat. „În România, nu sunt atât de multe căpuşe ca în SUA. Dacă cineva este înţepat în pădurile din jurul Bucureştiului, e puţin probabil să facă boala Lyme”, comentează conf. dr. Cătălin Popescu.
Dacă vezi o căpuşă pe piele, este importantă să o scoţi repede şi să mergi la medic pentru tratament. Pentru a preveni astfel de înţepături, acoperă picioarele, braţele şi capul în zonele cu risc.
Boala Lyme este cauzată de o bacterie numită „spirochete” și se transmite prin căpușe infectate. Cu toate acestea, Lyme nu este o boală transmisibilă de la o persoană la alta. Ea provoacă afecţiuni ale pielii, ale articulaţiilor, iar în cazurile mai grave, afectează chiar şi inima sau sistemul nervos.
Lyme este numită şi „boala cu o mie de feţe” pentru că simptomele acesteia pot fi deseori confundate cu cele ale altor afecţiuni, ceea ce o face extrem de greu de depistat.
Medicii spun că acestă boală se manifestă în trei etape.
Într-o primă fază Lyme are o manifestare cutanată, când se pot observa mici inflamaţii la nivelul pielii.
La câteva zile de la muşcătură poate apărea o pată roşie, în jurul locului unde a avut loc muşcătura. Ea se poate vedea clar, fiind ca un punct roşu-aprins.
Acest tip de iritaţie se numeşte “eritem migrator”.
Apoi, pot apărea alte reacţii asemănătoare, însă, chiar dacă se pot observa multiple iritaţii, nu însemnă că au fost mai multe muşcături. De multe ori, manifestările cutanate sunt însoţite de ameţeli, spasme musculare sau chiar dureri de cap, confundate deseori cu simptomele unei afecţiuni virale. Cu toate acestea, doar trei din patru oameni dezvoltă acestă iritaţie.
Etapa a doua – apar afecţiunile cardiovasculare.
Iritaţiile trec de la sine, în aproximativ patru săptămâni de la muscătură. Alte simptome pot apărea chiar şi la câteva luni de la iritaţia iniţială. În acest timp însă bacteria s-a instalat în organism şi afecteză articulaţiile, inima şi chiar sistemul nervos.
În cea de-a treia fază pot apărea probleme ale sistemului nervos central.
Odată cu dezvoltarea bolii, inima va avea foarte mult de suferit. Pot apărea inflamaţii ale organului care determină un ritm cardiac anormal şi poate cauza chiar şi un infarct. Odată afectat şi sistemul nervos poate apărea paralizia la nivelul feţei, stări de confuzie, o percepţie deformată asupra realităţii, chiar şi meningită.
De asemenea sunt afectate şi articulaţiile care se inflamează şi devin tot mai dureroase. De cele mai multe ori, articulaţiile de la nivelul genunchilor sunt primele care cedează. Durerile articulare provocate de Lyme sunt, de cele mai multe ori, confundate cu simptomele unei boli cronice.
Cum se poate pune un diagnostic corect
De multe ori, acestă boala poate fi descoperită într-un stadiu incipient, odată cu apariţia iritaţiei iniţiale. Ulterior, boala poate fi descoperită prin analiza sângelui.
Odată descoperită, afecţiunea pe care şi medicii o percep ca având „o mie de feţe”, poate fi tratată cu antibiotic. Tipul tratamentului va fi însă stabilit în funcţie de stadiul în care a fost descoperită boala.