Din cuprinsul articolului
4 februarie- Ziua mondială de luptă împotriva cancerului. Bilanțul negru din spatele pandemiei.
În fiecare an, pe 4 februarie, la nivel global este marcată Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului. Cercetările pentru descoperirea unui tratament care să pună capăt bolii care face 10 milioane de victime anual înregistrează progrese semnificative. Până la acel moment, numărul de cazuri ar putea fi redus prin depistarea bolii în fază incipientă sau dacă pacienții ar beneficia la timp de tratament.
În ritmul actual, cancerul amenință să devină principala cauză de deces în Uniunea Europeană. În contextul în care doar 6,2% din cheltuielile totale alocate sănătății sunt direcționate spre tratarea cancerului, inegalitățile legate de accesul pacienților la tratament continuă să se adâncească.
Factorii care determină apariția inegalităților sunt venitul, educația sau țara/regiunea de proveniență a pacientului. Pe lângă acești factori, există și discriminarea legată de rasă, gen, orientare
sexuală, vârstă și chiar starea de sănătate.
Ziua mondială de luptă împotriva cancerului. Cristina Barbu, Country Head Takeda Romania: Tragem un semnal de alarmă legat de accesul inegal al pacienților la îngrijire adecvată
De aceea, tema pentru Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului în 2022-2024 este “Stoparea inegalității pentru îngrijirea pacienților”, iar primul an al campaniei globale este dedicată înțelegerii și recunoașterii inegalităților.
„Pandemia de COVID-19 a afectat considerabil accesul pacienților oncologici la tratament. Persoanele afectate de cancer au nevoie de acces la îngrijire adecvată, indiferent de venituri sau de locul în care se află aceștia.
Ne aliniem demersului internațional și tragem un semnal de alarmă legat de accesul inegal al pacienților la îngrijire adecvată. Pentru aceștia, fiecare zi de întârziere pentru diagnosticare și tratament corect înseamnă reducerea șansei la supraviețuire.
Acest deziderat se regăsește chiar în misiunea Takeda, aceea de a oferi cel mai bun tratament cât mai multor pacienți. Takeda este una dintre cele mai importante companii care cercetează și dezvoltă tratamente inovatoare pentru cancer, iar în prezent testăm noi molecule care sunt concepute pentru a trata cancerul pulmonar și de prostată, leucemia sau tumorile olide”, a declarat Cristina Barbu, Country Head Takeda Romania.
Cezar Irimia, președintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC): Oare cancerul nu este o urgenţă în fiecare minut?
Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer este o federație formată din 26 de asociații care activează pe plan local la nivelul județelor. Cezar Irimia, președinte FABC, este foarte nemulțumit de măsurile luate în ultimii doi ani.
„În anii 2020/2021 diagnosticarea a scăzut cu 30-45 la sută față de 2019. Iată un exemplu: dacă în 2019 au fost diagnosticați 11.000 de pacienți cu cancere bronhopulmonare, în 2020 cifra a scăzut la 8.000.
Despre decese, ce să mai vorbim: 10.000 de decese non-COVID în plus în luna noiembrie 2020, față de noiembrie 2019.
Toate aceste cifre negative au însoţit şi anul 2021, bântuit de pandemie şi de instabilitate politică, care au afectat în mod direct pacienţii oncologici din România.
Considerăm că și strategia de vaccinare este greoaie pentru pacienții cronici, și după efortul tuturor actorilor din sănătate de a-i convinge că este bine să se vaccineze, programările și deciziile pentru vaccinare trenează.
Legenda că pacienţilor cu cancer le a fost frică să meargă în spitale de teama covid, nu este reală, ei nu au fost primiți. Doar urgenţele erau primate. Oare cancerul nu este o urgenţă în fiecare minut?
Cazurile nediagnosticate în pandemie, vor fi diagnosticate acum, într-o fază avansată, unde costurile cresc, iar şansele de supravieţuire scad, sistemul de sănătate urmând să fie colmatat”.
Ziua mondială de luptă împotriva cancerului. Olga-Rodica Cridland, președinte al Asociației P.A.V.E.L.: Nevoia de sprijin s-a acutizat începând cu primăvara anului 2020
Potrivit capital.ro, Olga- Rodica Cridland, președintele Asociația părinților care au copii bolnavi de cancer, spune că nu are cunoștință ca vreun copil, suferind de cancer, să fi fost ”îndepărtat” de la tratament din motive de pandemie. Cu toate acestea, este evident că numărul bolnavilor și al nevoilor asociate sunt în creștere.
Conform „Registrului Național al Cancerelor la Copil în România” şi a datelor publicate în 17 octombrie 2019 în cadrul „Primului Studiu Naţional de Supravieţuire 2019”, rata de supravieţuire a copiilor cu cancer din România este de 69.1%, similară cu ţările Europei de Est, dar cu 10% mai mică decât a celor din ţările Europei de Vest.
„Nu avem cunostiinta despre existenţa unor copii cu diagnostic oncologic care ar fi fost „daţi la o parte” şi nu ar fi avut acces la spital. Noi vă putem spune că numărul beneficiarilor noştri a crescut în anul 2021 faţă de 2020, iar nevoile identificate au crescut şi ele foarte mult.
Această nevoie de sprijin s-a acutizat începând cu primăvara anului 2020, când au fost impuse restricţii datorate Covid 19 şi care sunt menţinute şi în momentul de faţă, iar părintele internat cu copilul nu mai poate părăsi salonul şi nici nu mai primeşte vizitele familiei pe perioada internării. Pentru orice nevoie materială, de medicamente, produse alimentare…se adresează specialiştilor noştri, asistenţi sociali.”
Mirela Nemțanu, directorul executiv al Fundației HOSPICE Casa Speranței: Din cauza condițiilor impuse de pandemie, pacienții nu au putut accesa serviciile oncologice
Mirela Nemțanu, directorul executiv al Fundației HOSPICE Casa Speranței, spune că tendința de îmbolnăvire cu boală oncologică este și se va menține, din păcate, pe un trend ascendent.
„Din discuțiile avute cu pacienții și aparținătorii ne-am dat seama că aceștia au avut o mare teamă și îngrijorare de infectare cu SARS-COV 2, mai ales în perioada de început, când nu se știau prea multe informații despre această boală.
Din păcate am avut situații în care, din cauza condițiilor impuse de pandemie, pacienții nu au putut accesa serviciile oncologice: consultații, investigatii, tratamente. S-a întâmplat și ca acestea, din aceleași motive, să fie efectuate cu întârziere, pierzându-se astfel timpul optim de intervenție.
De cele mai multe ori, situațiile au fost impuse de măsurile epidemiologice luate de autoritățile locale sau de stat. Aceste situații au apărut și în cazul patologiilor non-oncologice: boli coronariene acute, infarct miocardic, accidente vasculare cerebrale, intervenții chirurgicale și altele.
Unii dintre pacienții noștri au pierdut lupta cu boala și nu putem să nu ne gândim la ei. La felul în care și-au trăit, și-au acceptat sfârșitul. Nu putem să nu ne gândim la aparținătorii care au rămas cu sentimente de neputință, regrete, tristețe și nealinare.
Tendința de îmbolnăvire cu boală oncologică este și se va menține, din păcate, pe un trend ascendent. Unele sunt încă nediagnosticate sau diagnosticate parțial. Sunt probleme și în privința accesului la tratamente: chiar dacă unele dintre acestea și-au dovedit eficiența, accesul în timp util nu este permis.”
