Din cuprinsul articolului
4 decembrie- Sfânta Varvara, ocrotitoarea de boli. Rugăciune către protectoarea copiilor, a mamelor, a minerilor și a arhitecților.
În ziua de 4 decembrie, este prăznuită Sfânta Varvara, protectoarea copiilor, mamelor, dar si a minerilor si arhitectilor este sārbātoritā azi. În această zi este bine să fii bucuros, căci se spune că Sfânta Varvara era o persoană veselă, care avea simțul umorului și, tocmai de aceea, este bine să petrecem și să ne simțim bine alături de cei dragi.
4 decembrie- Sfânta Varvara, ocrotitoarea de boli
Despre Sfânta Muceniță Varvara se știe că a trăit în timpul Împăratului Maximian, la Heliopolis. Conform scrierilor bisericești, aceasta a fost închisă într-un turn din cauza frumuseții sale trupești ieșire din comun.
Cel care a închis-o a fost chiar tatăl ei, Dioscor, care era păgân. Acesta considera că poporul nu este vrednic să vadă frumusețea răpitoare a fiicei sale.
Se spune că Sfânta Varvara îi apără pe copii de pojar, motiv pentru care această zi mai poartă numele de „Cea de-a doua zi a Bubatului”. Se mai spune că toți cei care o vor cinsti vor fi păziți de moarte năpraznică și nu vor părăsi viața aceasta fără să fi primit Sfintele Taine.
În folclorul bulgar se spune că Sfânta Varvara este sora Sfântului Sava, cinstit pe 5 decembrie, dar și a Sfântului Nicolae, sărbătorit pe 6 decembrie. Se crede că Sfinții Varvara și Sava sărbătoresc ziua fratelui lor.
Potrivit unui proverb bulgar, Sfânta Varvara gătește mâncare, Sfântul Sava coace pâine, după care Sfântul Nicolae îi servește pe oameni cu bunătăți.
Rugăciune către protectoarea copiilor, a mamelor, a minerilor și a arhitecților
„Catre tine ca la un adevarat izvor de vindecari si grabnica tamaduitoare si mult-minunata, Sfanta Fecioara Mare Mucenita Varvara, eu, ticalosul, scap, si catre Sfantul tau chip cu nevointa cazand, ma rog: vezi ranile pacatelor mele cele de peste tot trupul meu; vezi neputinta sufletului meu si pe acesta cu obisnuita invatatura a milosardiei tale si cu buna silinta vindeca-l degrab.
Ia aminte la glasul rugaciunii mele, nu trece cu vederea suspinul ce aduc din ticaloasa mea inima si asculta strigarea mea, ca ceea ce esti singura mea scapare, care ai inchipuit prin trei ferestre pe Preasfanta cea de o fiinta si nedespartita Treime in baia parinteasca ce ti se zidea; pe Aceea roag-o pentru mine pacatosul si netrebnicul robul tau, ca sa ma miluiasca acum si in ziua mortii mele. Inchina-te Parintelui ceresc, ca pe mine cel cazut sub povara pacatelor sa ma ridice spre cuvantarea slavei Sale si sa ma indrepteze ca totdeauna sa am sus inima, sa gandesc la cele de sus, iar nu la cele pamantesti.
Roaga pe Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Care in temnita ruga ta cea muceniceasca a auzit, ca si pe mine leneseul, cel ce sed in trandavie ca intr-o temnita, degrab sa ma intoarca spre rugaciune si spre alergarea la poruncile lui Dumnezeu; si sa-mi dea inima ca sa doresc a ma ruga neincetat.
Cheama si pe Sfantul Duh, Izvorul care te-a intarit pe tine, fecioara curata, la lupta muceniciei si te-a acoperit de rusine cu aripile Sale, ca si mie rusinatului si necuratului sa-mi zideasca inima curata si duh drept sa innoiasca intru cele dinlauntru ale mele; si mai vartos sa ma cheme si sa-mi dea osardie, ca sa ma nevoiesc in viata curata si sa ma intareasca spre facerea faptelor bune. Cred, Sfanta Mare Mucenita Varvara, ca la toate acestea poti sa-mi ajuti mie, si de vei vrea, puternica esti sa mijlocesti la Sfanta Treime ca ceea ce ai proslavit pe Dumnezeu intru madularele tale cele mucenicesti.
Si stiu, Sfanta Fecioara, ca nimic nu este cu neputinta tie, de aceea nu trece cu vederea lacrimile si suspinurile mele.
Pentru aceasta cad catre cinstita racla a Sfintelor tale moaste cele facatoare de minuni, si tie, celei ce petreci in cer cu sufletul, ma inchin, indraznind prin rugaciuni a grai, ca sa fie urechile tale luand-aminte la glasul rugaciunii mele; trupul tau cel mult chinuit sa tamaduiasca patimile cele multe ale sufletului si ale trupului meu; capul tau cel plecat sabiei sa dea capului meu apa curatiei pacatelor; parul tau cel rupt fara mila sa ma lege de dragostea lui Dumnezeu; buzele tale cele cinstite sa impiedice gura mea de a grai in desert si sa o deschida ca sa vesteasca totdeauna lauda Domnului; ochii tai cei ce vad Lumina Treimii sa vada si a mea buna dorire, ca si eu sa-mi intorc ochii mei ca sa nu vada desertaciuni, ci totdeauna sa caut spre fericirea cea cereasca; mana ta cea taiata sa ma scrie in cartea vietii si sa ma invredniceasca ca totdeauna sa ridic mainile catre Cel de sus si sa nu impletesc cu dansele inselaciuni; sanii tai, cei taiati fara mila, sa-mi fie mie turn tare in fata vrajmasului; picioarele tale, cele ca niste faclii luminoase, degrab alergand catre Mirele ceresc in camara cea dumnezeiasca, sa ma faca ca si cu picioarele mele sa calatoresc catre tot lucrul bun, ca Legea Domnului sa fie faclie picioarelor mele si lumina cararilor mele.
Ranile tale sa ma slobozeasca din ranile pacatelor; sangele tau, cel ce de multe ori in chinuri s-a varsat, sa curete sufletul si trupul meu de toata spurcaciunea; moartea ta sa nu-mi dea mie sa mor fara de spovedanie si fara de pocainta, caci in fiecare facere de bine esti preamarita, si mai vartos intru aceasta, ca tot cel ce are nadejde la tine si pururea te cheama spre ajutor, de moartea cea grabnica scapa; de care si pe mine ticalosul ma izbaveste fecioara curata, mare mucenita Varvara; si cu rugaciunile tale cele intru tot puternice invredniceste-ma a sta de-a dreapta lui Hristos, Fiul lui Dumnezeu, si sa aud glasul ce va zice: „Sluga buna si credincioasa, intra intru bucuria Domnului tau”. Amin”
