Din cuprinsul articolului
25 mai, Ziua Internațională a Copiilor Dispăruți. Studiu: De ce fug copii de acasă?
Atât prevenirea cât și soluționarea cazurilor privind disparițiile de copii sunt prioritare pentru Poliția Română. Dispariţia unui copil impune acţiuni rapide, profesioniste şi eficiente ale poliţiei. Acest lucru implică și un parteneriat cu societatea civilă şi cu toţi factorii disponibili să contribuie la prevenirea producerii unor drame.
25 mai, Ziua Internațională a Copiilor Dispăruți
Pentru reducerea numărului de dispariții și găsirea rapidă a copiilor, în anul 2021, la nivelul Poliției Române, a fost realizat un studiu calitativ privind disparițiile de minori, cu accent pe plecările voluntare din mediul familial sau centrele de protecție.
Studiul realizat de Poliția Română, prin Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității și structurile teritoriale de analiză și prevenire a criminalității, a îmbinat analiza statistică a datelor înregistrate la nivelul Direcției de Investigații Criminale, cu ancheta socială pe bază de interviu, în vederea conturării unei viziuni de interior asupra acestor cazuri.
„Au fost realizate interviuri cu reprezentanții tuturor actorilor instituționali implicați: polițiști, lucrători din centrele de ocrotire și protecție, respectiv D.G.A.S.P.C. (psihologi, asistenți maternali, manageri de caz), respectiv minori cu recurență în ceea ce privește părăsirea acestor centre.
Datele statistice indică faptul că multe dintre disparițiilor de minori (aproximativ trei sferturi) au la bază un act independent al persoanelor date ulterior în urmărire. De asemenea, fondul general al disparițiilor este în strânsă legătură cu sistemul de protecție socială, fără ca o infracțiune sau o intenție ilicită să constituie declanșarea unei derulări negative a evenimentelor.
Un minor poate avea chiar și 20 de înregistrări în bazele de date privind persoane dispărute. De altfel, părăsirile repetate reprezintă o particularitate în rândul minorilor”, se arată într-un comunicat al Poliției Române.
Studiu: De ce fug copii de acasă?
Potrivit studiului, cele mai frecvente situaţii tensionante resimţite de copiii care fug de acasă sau din centrele de ocrotire, sunt următoarele
- lipsa de atenţie sau de interes/neglijare faţă de nevoile copilului aflat în dezvoltare, din partea unor părinţi prea preocupaţi de serviciu sau de probleme personale, astfel încât copiii se simt nedoriţi sau ignoraţi;
- lipsa de control a situaţiei şcolare a copiilor, în ceea ce priveşte frecvenţa la cursuri şi intersul pentru studiu arătat de copii;
- rigiditatea regulilor de convieţuire şi lipsa de comunicare în familie, pretenţiile exagerate din partea părinţilor cu privire la rezultatele şcolare sau la alegerea tipului de carieră, impuse prin forţă, situaţii care produc copiiilor sentimente de frustrare şi minimalizare a propriei importanţe în cadrul familiei;
- starea de sărăcie;
- lipsa de comunicare adecvată şi încercarea de impunere prin forţă a standardelor familiei cu privire la prietenii aleşi de copii;
- violenţa în familie sau în centrele de ocrotire, din partea părinţilor, dar şi a unor
- concubini ai părinţilor, fraţi, colegi din centrele de ocrotire sau chiar responsabili din centrele de ocrotire;
- stările de plictiseală accentuate și cronice, în lipsa unor programe stimulative pentru minori;
- modele de comportament disfuncţionale receptate în familie: lipsa interesului pentru studii, practicarea cerşetoriei, lipsa de organizare a vieţii, rezolvarea conflictuală a diferendelor, antecedente penale ale membrilor familiei, consum frecvent de alcool al unora dintre membrii familiei;
- tulburările de comportament ale unor copii, provenite din factori diverşi: genetici, dizabilități fizice şi mentale, mesaje contradictorii în educaţia copiilor, lipsa de supraveghere a cercului de prieteni şi a modelelor de convingeri şi comportament care influenţează conduita copiilor, divorţul părinţilor sau decesul unuia dintre părinţi, abandonarea copiilor în centre de ocrotire sau la diverse rude etc.
Toate concluziile desprinse în urma acestui studiu vor fi folosite de polițiști pentru prevenirea unor plecări voluntare și la eficientizarea activităților de căutare a minorilor dispăruți.
Foarte important de știut!
- Momentul declarării dispariţiei şi orele care urmează sunt esențiale pentru soluţionarea cu succes a acestor cazuri.
- Din acest motiv, este foarte important ca, atunci când aţi observat dispariţia copilului, să sesizaţi imediat instituţiile competente, oferind toate informaţiile pe care le deţineţi şi care ar putea fi importante pentru rezolvarea cazului.