23 decembrie, mare sărbătoare. Rugăciune către Sfântul Policarp, vindecător de boli

În ziua de 23 februarie, creștinii ortodocși și catolici îl sărbătoresc pe Sfântul Mucenic Policarp, episcopul Smirnei și mare vindector de boli.

Este unul dintre sfinții cate face parte din grupul restrâns de episcopi numiți „Părinții apostolici”, aparținând perioadei de început al Bisericii, ei fiind cei care i-au cunoscut pe apostoli sau pe cei care L-au văzut și auzit pe Mântuitorul Hristos în timpul vieții Sale pământești.

Cine este Sfântul Policarp

Sfântul Policarp s-a născut în temnința, în secolul I, unde erau ținuți părinții lui, Pangratie şi Teodora, care erau închişi pentru credinţa lor în Hristos.

Ulterior, părinții fiind condamnați la moarte prin decapitare, pruncul a fost crescut și educat de o creştină milostivă, pe nume Calista.

La 20 de ani, tânărul Policarp a părăsit casa în care fusese crescut, dorins să-l vadă pe Sfântul Evanghelist Ioan, după ce a aflat că ropovăduieşte pe Hristos în zona Asiei.

După ce l-a găsit pe Sf. Ap. Ioan, a rămas alături de acesta și de ucenicii săi, Sfântul Ignatie, purtătorul de Dumnezeu, şi Sfântul Vucol, propovăduind Evanghelia lui Hristos și înfruntând necazuri şi suferinţe în slujba credinţei.

Pe vremea împăratului Traian (98-117), Sfântul Evanghelist Ioan, care era exilat în insula Patmos, l-a hirotonit pe Sfântul Vucol episcop de Smirna (azi Izmir, Turcia), și i l-a trimis ca ajutor pe Sfântul Policarp. La rândul său, Sfântul Vucol (pomenit pe 6 februarie), înainte de moarte, l-a lăsat pe Sfântul Policarp episcop în Smirna.

În lunga sa slujire ca episcop, Sfântul Policarp a convertit foarte mulţi păgâni la dreapta credinţă.

Tot pe timpul împăratului Traian, Sfântul Policarp, în calitate de Episcop al Smirnei, a scris   Epistola către Filipeni, care se păstrează până astăzi. În această scrisoare îi apreciază pe filipeni pentru frumoasa primire făcută Sfântului Episcop Ignatie din Antiohia, care, fiind legat în lanţuri şi sub pază, era dus la Roma, unde urma să fie martirizat.

Este mare vindecător de boli

Anii au trecut și, când Policarp a ajuns la vârsta de 20 de ani, a auzit că Sfântul Apostol Ioan propovăduia Evanghelia. L-a urmat cu credință, numărându-se printre ucenicii lui. După surghiunul Sfântului Ioan, a fost numit episcop al Smirnei Vucol, care l-a luat ajutor pe Policarp, hirotonisindu-l. Aşa se face că, după moartea lui Vucol, Policarp a fost ales episcop al Smirnei.

S-a bucurat de dragostea enoriașilor săi, mai ales pentru harul de clarvăzător cu care fusese înzestrat și pentru minunile pe care le săvârșea, vindecând bolnavi și izgonind diavolul din oameni.

La vârsta de 86 de ani, cu puțin timp înainte de a se stinge din viață, lui Policarp i s-a arătat felul în care avea să moară, mai exact ars pe rug. Deși flăcările ardeau în jurul său, nu-l puteau atinge pe episcop și călăilor li s-a poruncit să-l străpungă cu săbiile.

Dar atât de mult sânge a început să curgă, încât focul s-a stins. Rămășițele sale pământești, potrivit scrierilor vremurilor „mai cinstite decât pietrele prețioase și mai scumpe decât aurul”, au fost luate de către martorii creștini ai momentului.

Astăzi, părți din Sfintele moaște se află în Franța, la Mânăstirea Zografu, de la Muntele Athos, iar la noi în țară la Schitul Dârvari și la Mânăstirea Radu Vodă, din București, potrivit crestinortodox.ro.

Rugăciune puternică pentru sănătate și belșug

„Sfinte, de Dumnezeu fericite, Policarp, în rugăciunile tale cele de-a pururea pomenește-ne ca, revărsându-se milostivirea lui Dumnezeu peste noi, să ne învrednicim, mult roditorule, de cele spre viață ale Duhului roade: în inimă, dragostea: cu ochii privind către Dumnezeu, în cuget bucuria cea duhovnicească; mintea umplând-o cu neîncetată rugăciune, pacea în sufletul nostru; în piept așezând suspinarea pentru păcate, în toate îndelunga răbdare; chipului celui dinlăuntru, bunătatea, în mâini facerea de bine; în urechi punând ascultarea Sfintelor Scripturi, iar pe limbă mărturisirea adevărului, neclintiți întru dreapta credință; glasului, blândețea; pântecele pecetluit cu înfrânarea și în tot trupul curăția. Ca să ne învrednicim a fi moștenitori ai bucuriei celei veșnice și părtași ai Împărăției cerurilor. Amin”