10 pași esențiali în drumul copilului de acasă la grădiniță

A venit vremea ca puiul vostru să-și ia zborul din cuib? Nu vă panicați! Iulia Molnar, doctor în psihologie, a explicat, pentru revista Doctorul zilei, tot ce trebuie să faceți pentru ca piciul mult iubit să perceapă această schimbare majoră ca pe un demers pozitiv

Florian Saiu 

„Momentul intrării copilului în colectivitatea de la gradiniță este foarte important, atât pentru copil, cât și pentru părinții săi. Tranziția din mediul de viață obișnuit al copilului către mediul de la grădiniță îi provoacă de cele mai multe ori trăiri de anxietate și nesiguranță și, de aceea, mulți copii percep această etapă ca pe un stres major”, consideră Iulia Molnar. „Părinții reprezintă, pentru orice copil, o bază de siguranță, afecțiune și încredere. Atunci când un copil începe să meargă la grădiniță, iese din această zonă de siguranță și ajunge într-un mediu necunoscut, în care sursa siguranței sale a dispărut. Într-o astfel de situație, copilul se poate simți abandonat, speriat și complet neajutorat”, apreciază, în continuare, psihologul Iulia Molnar.

Copiii nu au resursele necesare pentru a face față singuri acestei schimbări majore în viața lor și, de aceea, sprijinul părinților sau al îngrijitorilor acestora este esențial în demersul de acomodare la grădiniță.

 Sfaturile psihologului

Ce trebuie să faceți pentru ca piticul dumneavoastră să se adapteze mai ușor la această schimbare majoră? Psihologul Iulia Molnar a grupat, mai jos, în ordine progresivă, zece sfaturi esențiale.

1. Fiți conștienți de dificultățile copilului și de modul în care această schimbare îl afectează. Încercați să empatizați cu trăirile copilului și să îl sprijiniți emoțional. Dacă se simte speriat sau abandonat, copilul se va manifesta prin plâns, lucru firesc și sănătos pentru el, deoarece prin plâns copilul se eliberează de stresul pe care îl resimte. În astfel de momente, îl puteți lua în brațe, asigurându-l de iubirea dumneavoastră necondiționată.

2. Fiți conștienți de propriile trăiri legate de mersul copilului la grădiniță. De multe ori, părinții se pot simți foarte anxioși cu privire la plecarea copilului la grădiniță și pot trăi ei înșiși această situație ca pe o pierdere sau un abandon. Încercați să transmiteți copilului încredere față de această schimbare și să răspundeți cu calm și afecțiune nevoilor lui.

3. Acordați copilului timpul de care are nevoie pentru a se acomoda. Fiți conștienți de propriile așteptări privind acomodarea copilului și evaluați cât sunt de realiste. La vârsta intrării la grădiniță, copiii nu au dezvoltate mecanisme de adaptare la situații stresante. De asemenea, luați în considerare că fiecare copil este unic și, de aceea, unii se vor acomoda mai repede, în timp ce alții vor avea nevoie de mai mult timp. Centrați-vă pe nevoile copilului dumneavoastră în acest proces, care poate dura zile, săptămâni sau chiar luni.

4. Pregătiți copilul pentru schimbarea din viața sa cu câteva luni înainte de a începe să meargă la grădiniță. Chiar dacă nu au încă bine dezvoltate anumite abilități, copiii de vârsta grădiniței înțeleg foarte multe lucruri. Vorbiți într-un mod pozitiv despre ce înseamnă mersul la grădiniță, ce rutină există sau ce activități fac copiii care merg la grădiniță și apoi povestiți copilului ce schimbări vor fi în viața lui. O resursă în acest sens sunt cărțile pentru copii cu tematica grădiniței, care vă pot fi de mare ajutor în a explica unui copil, pe înțelesul lui, ce înseamnă grădinița și cum se va schimba rutina sa de viață.

5. Petreceți timp exclusiv cu copilul după grădiniță. Asigurați-vă că intrarea la grădiniță nu aduce schimbări în ceea ce privește atenția arătată copilului. Durata timpului petrecut alături de copil nu contează atât de mult precum calitatea. Dedicați timp exclusiv copilului, în care toată atenția și tot interesul dumneavoastră să fie direcționate către copil. Lăsați copilul să se joace liber, cu ce și cum dorește și fiți însoțitorul lui în joc, pentru a face joaca mai distractivă.

6. Vorbiți cu copilul despre ziua pe care a avut-o la grădiniță, în fiecare zi. Ascultați-l cu interes, bucurati-vă alături de el pentru momentele lui de reușită și sprijiniți-l emoțional atunci când întâmpină dificultăți.

7. Folosiți jocul dramatic pentru a ajuta copilul să gestioneze eventualele conflicte interioare sau exterioare pe care le poate avea în mediul de la grădiniță. Puteți folosi jucării de pluș, păpuși, mașinuțe sau orice alte jucării care îi plac copilului și le puteți da glas, astfel încât să exprime ceea ce copilul nu poate sau nu dorește, găsind și o rezolvare prin joc a problemei cu care se confruntă copilul în viața sa reală.

8. Povestiți copilului despre propria dumneavoastră experiență legată de mersul la grădiniță: cum v-ați simțit, cine v-a ajutat în acele momente, ce vă plăcea la grădiniță, cum vă jucați, ce activități făceați, cum era doamna educatoare etc. Daca aveti, puteți arăta copilului poze cu dumneavoastră de la grădiniță.

9. Asigurați-vă că momentul de dinaintea plecării la grădiniță nu este unul stresant pentru copil. Gestionați-vă și organizați-vă timpul astfel încât plecarea de acasă să nu fie stresantă pentru copil.

10. Vorbiți cu alți părinți și organizați întâlniri de joacă și în afara grădiniței. Acest lucru va ajuta copiii să se cunoască și să interacționeze în contexte diferite, să devină mai apropiați și să își dorească să se implice împreună în activitățile de la grădiniță.

„La grădiniță” de Catherine Dolto

Într-o bună zi, ne facem prea mari ca să mai stăm cu bunicii, cu bona sau la creșă. Atunci începem să mergem la grădiniță – la grupa mică. E un moment important pentru noi. Ne este teamă, dar suntem și bucuroși în același timp. La grădiniță vom învăța cum este să faci parte dintr-un grup mare de copii. Ne vom face mulți prieteni. Grupa noastră va avea o doamnă educatoare sau, la unele grădinițe, două. Doamna educatoare are grijă de copii, se joacă alături de ei, le spune povești și îi învață multe lucruri interesante.

Când ajungem la grădiniţă, spunem „Bună dimineaţa” doamnei educatoare, celorlalţi copii şi asistentelor. Este important să facem asta, ne ajută să petrecem o zi frumoasă împreună. Apoi, ne schimbăm hainele şi încălţămintea de afară ce cele de grădiniţă. Este foarte bine când ajungem să facem asta singuri.

Începem grădiniţa când suntem destul de mari, nu bebeluşi, ca să ne simţim bine şi să ne placă. Trebuie să ne putem obişnui să dormim după-amiaza sau să mergem la toaletă fără părinţi. La grupa mica e chiar amuzant să mergi la baie împreună cu alţi copii.

Se întâmplă multe la grădiniță, zi de zi. Ne împrietenim sau ne despărțim. Ne place de cineva sau nu prea ne înțelegem cu altcineva. Ne certăm și ne împăcăm. Ne ținem de mână cu alți copii sau stăm câteodată singuri. Uneori, ne e dor de părinți și ne vine să plângem. Dar doamna educatoare e mereu lângă noi și ne ajută să ne simțim din nou bine.

Catherine Dolto, specialist în psihologie infantilă

Catherine Dolto (Franţa) este medic şi scriitoare specializată în cărţi pe teme de psihologie infantilă. Este fiica celebrei pediatre Françoise Dolto şi continuatoarea de drept a operei acesteia. Catherine Dolto abordează subiecte importante care ţin de viaţa biologică şi de cea afectivă. Nu-i este frică de cuvinte, dimpotrivă, le îmblânzeşte, le dă sens şi le pune în metafore pentru a explica pe înţelesul copiilor ce se întâmplă în sufletul şi în jurul lor. Fiecare pagină este însoţită de o ilustraţie grăitoare, iar textele sunt simple şi raportate la nivelul de înţelegere al copiilor. Aceştia sunt invitaţi să-şi exprime sentimentele care îi încearcă sau să şi le imagineze pe cele pe care le vor trăi în situaţii similare celor despre care se vorbeşte în aceste cărţi.

Din 1980, Catherine Dolto a creat la editura Gallimard Jeunesse o bogată serie de cărţi (Mine de rien) despre cele mai importante teme legate de dezvoltarea copiilor. Pentru milioane de părinţi din Franţa şi din întreaga lume, opera ei a devenit un reper esenţial în înţelegerea acestei lumi minunate şi misterioase care este copilăria.