Din cuprinsul articolului
Sindromul respirator acut sever coronavirus 2 (SARS-CoV-2) este agentul patogen responsabil pentru pandemia bolii coronavirus 2019 (COVID-19), care a dus la crize globale de sănătate și la resurse de sănătate tensionate. Pe măsură ce populația de pacienți care se recuperează de la COVID-19 crește, este esențial să se stabilească o înțelegere a problemelor de sănătate care îi înconjoară. COVID-19 este acum recunoscut ca o boală multi-organ cu un spectru larg de manifestări.
În mod similar cu sindroamele virale post-acute descrise la supraviețuitorii altor epidemii de coronavirus virulent, există rapoarte în creștere de efecte persistente și prelungite după COVID-19 acut. Grupurile de susținere a pacienților, dintre care mulți membri se identifică ca transportatori de lungă durată, au contribuit la recunoașterea COVID-19 postacut, un sindrom caracterizat prin simptome persistente și / sau complicații întârziate sau pe termen lung după 4 săptămâni de la debutul simptomelor. Studiul a fost publicat în revista științifică Nature.
”Date fiind milioanele de persoane infectate cu SARS-CoV-2 în lume, povara pe termen lung asupra sănătăţii fizice, cognitive şi psihice este în faţa noastră. Fără îndoială că acum vedem doar vârful aisbergului”, notează autorul principal al articolului, Kartik Sehgal, medic oncolog şi profesor la Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii Harvard.
Au apărut rapoarte timpurii despre consecințele infecțioase post-acute ale COVID-19, cu studii din Statele Unite, Europa și China care raportează rezultatele pentru cei care au supraviețuit spitalizării pentru COVID-19 acut.
Virusul SARS-CoV-2 atacă și alte organe, nu doar plămânii
Conform unui studiu italian descris în această sinteză, din 143 de bolnavi monitorizaţi după vindecare, circa 90% au acuzat cel puţin un simptom care a persistat la două luni de la externare, iar peste jumătate dintre ei mai multe simptome. Cele mai frecvente sunt oboseala intensă (53,1%), respiraţia dificilă (43,4%), durerile articulare (27,3%) sau durerile toracice (21,7%).
În trei cercetări efectuate în Franţa, Marea Britanie şi China, între 25% şi 30% dintre pacienţi au acuzat tulburări de somn la mai multe săptămâni după ce au depăşit faza acută a bolii, iar 20% intensificarea căderii părului.
Studiul post-acut COVID-19 din China a sugerat, de asemenea, diferențe de sex, femeile fiind mai susceptibile de a experimenta oboseală și anxietate / depresie la 6 luni de infectare, similar cu supraviețuitorii SARS15.
În timp ce alte comorbidități, cum ar fi diabetul, obezitatea, bolile cronice cardiovasculare sau renale, cancerul și transplantul de organe, sunt determinanți bine recunoscuți ai severității și mortalității crescute legate de COVID-19 acut , asocierea lor cu rezultatele acute ale COVID-19 la cei care s-au recuperat rămâne de stabilit.
Rezultatele privind sănătatea psihică sunt de asemenea preocupante. Astfel, din 402 pacienţi italieni, la o lună după externare 56% au fost diagnosticaţi cel puţin cu o afecţiune psihică, respectiv stres post-traumatic pentru 30% dintre ei, apoi depresie, anxietate etc.
Având în vedere amploarea globală a acestei pandemii, este evident că nevoile de asistență medicală pentru pacienții cu sechele de COVID-19 vor continua să crească în viitorul apropiat. Trecerea la această provocare va necesita valorificarea infrastructurii ambulatorii existente, dezvoltarea de modele de asistență medicală scalabile și integrarea între discipline pentru îmbunătățirea sănătății mentale și fizice a supraviețuitorilor COVID-19 pe termen lung.
