Potrivit unui nou studiu, o simplă testare a vederii poate inidca surprinzător de precis IQ-ul unei persoane.
Studiul publicat în jurnalul ştiinţific Current Biology arată că abilitatea unor persoane de a filtra eficient informaţiile vizuale din fundal pentru a se concentra pe elementele din prim plan prezintă o legătură strânsă cu IQ-ul. Descoperirea ar putea ajuta oamenii de ştiinţă să identifice procesele cerebrale responsabile pentru inteligenţă,
Acest lucru nu înseamnă că procesarea vizuală eficientă şi rapidă duce la inteligenţă, explică Duje Tadin, neurocercetător la Universitatea Rochester şi coautor al acestui studiu. Mai degrabă, inteligenţa şi procesarea vizuală eficientă au la bază procese cerebrale comune.
Începând cu secolul al XIX-lea, precursorii testării IQ, printre care şi Sir Francis Galton, au suspectat că persoanele foarte inteligente posedă totodată capacităţi senzoriale foarte dezvoltate.
Ulterior, testele efectuate în deceniile următoare au relevat o legătură foarte mică între rezultatele obţinute în testele IQ şi capacitatea oamenilor de a identifica rapid sau precis mişcarea în imagini.
Tadin şi colegii săi studiau o problemă separată referitoare la percepţia vizuală cu ajutorul a 12 voluntari când au identificat ceva surprinzător: IQ-ul părea să prezinte o legătură strânsă cu performanţa participanţilor la studiu în sarcinile vizuale.
Testul solicita participanţilor să identifice direcţia mişcării într-o serie de dungi alb-negre afişate pe un ecran. Uneori se formau linii în interiorul unui cerc mic central, alteori dungile ocupau întregul ecran. Ulterior, participanţii au efectuat şi un test IQ scurt.
Cercetătorii au observat că persoanele cu IQ-ul ridicat erau mai eficiente în identificarea mişcării în cercurile mici, dar foarte nepricepute în a detecta mişcarea în benzile alb-negre mari.
Pentru că studiaseră doar 12 persoane, Tadin şi colegii săi s-au întrebat dacă rezultatele lor nu au fost cumva o coincidenţă. De aceea, cercetătorii au repetat experimentul cu 53 de persoane, care au fost ulterior supuse unui test IQ complet.
Abilitatea de a filtra vizual mişcarea prezicea cu tărie IQ-ul persoanei – de fapt, suprimarea mişcării (capacitatea de a se concentra asupra acţiunii şi de a ignora mişcările din fundal) prezicea la fel de bine IQ-ul total ca subsecţiunile testului de IQ.
Pe măsură ce oamenii merg, peisajul din fundal se schimbă în mod constant, iar creierele eficiente pot fi mai competente în filtrarea acestor informaţii vizuale irelevante. Această eficienţă s-ar putea manifesta într-o serie vastă de sarcini, spune Tadin.
„Ce se întâmplă în creierele oamenilor cu IQ ridicat este că procesează automat şi eficient mişcarea obiectelor mici, suprimând fundalul”, explică cercetătorul.
Rezultatele studiului contestă perspectiva convenţională conform căreia gândirea rapidă duce la inteligenţă.
„Procesarea rapidă contează, într-adevăr, dar aceasta este doar o parte din total. Contează cum filtrezi lucrurile care nu sunt relevate şi cum reuşeşti să-ţi concentrezi resursele rapide pe ceea ce contează”, spune Tadin.
