Din cuprinsul articolului
Bolile reumatice sunt un grup de peste 200 de afecţiuni, cu impact asupra unui număr de aproximativ 100 milioane de persoane în Europa. Poliartrita reumatoidă este cea mai frecventă boală reumatică de tip inflamator, afectând aproximativ 1% din populaţia generală.
Poliartrita reumatoidă este o boală autoimună care afectează articulaţiile mici, în special pe cele ale mâinilor, provocând dureri, inflamaţii, rigiditate şi, în timp, pierderea mobilităţii.
Mergi la medicul reumatolog când observi primele simptome!
Primele simptome ale poliartritei reumatoide apar în intervalul de vârstă 25-40 ani şi afectează în principal femeile; de trei ori mai multe femei suferă de această boală, comparativ cu bărbaţii.
Deşi poliartrita evoluează diferit de la o persoană la alta, cu un tratament adecvat procesul de evoluţie a bolii este încetinit considerabil, durerea este diminuată, iar riscul de afectare permanentă a articulaţiilor devine mai mic.
Principalele simptome ale poliartritei reumatoide sunt:
Rigiditatea: articulaţiile încep să îşi piardă din mobilitate. Rigiditatea apare mai ales dimineaţa, dar se ameliorează pe parcursul zilei. Dacă acest simptom este prezent mai mult de 6 săptămâni la rând, este necesară o vizită la medicul reumatolog.
Inflamarea articulaţiilor: în cazul unei articulaţii inflamate membrana sinovială din interiorul acesteia se îngroaşă, produce mai mult lichid, iar în urma tuturor proceselor patologice de la nivelul său cresc dimensiunile articulaţiei. Acest lucru duce la durere, senzaţie de căldură şi umflarea nu numai a articulației, ci şi a zonei din jurul său.
Durerea: are mai multe surse şi poate fi cauzată fie de inflamarea articulaţiilor, fie de forţarea acestora.
În stadiile avansate ale bolii apar noduli în zonele din jurul articulaţiilor, supuse presiunii.
Printre alte simptome legate de declanşarea poliartritei reumatoide se numără şi febra, oboseala, pierderea apetitului, pierderea în greutate, dureri ale muşchilor sau stare generală de slăbiciune.
În cazul inflamaţiilor articulare creşte viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) sau valoarea proteinei C reactive (CRP). 50% dintre pacienţii cu poliartrită reumatoidă în fază incipientă au valori modificate ale acestor parametri în sânge. De aceea, este important ca atunci când este făcută analiza sângelui să fie verificaţi şi aceștia.
Impactul pe care poliartrita reumatoidă îl are asupra calităţii vieţii pacienţilor şi a societăţii, dar şi nivelul scăzut de informare stau la baza campaniei „Mâini cu viaţă”. Prin acţiuni dedicate pacienţilor şi publicului larg, campania îşi propune să crească notorietatea bolii şi adresabilitatea către medicul reumatolog. Diagnosticarea timpurie, urmarea unui tratament adecvat, recomandat de medicul reumatolog, precum şi realizarea unui plan de management al bolii pot încetini procesul de evoluţie a acesteia.
Aproximativ 1% din populaţia generală a României (200.000 persoane) este afectată de poliartrita reumatoidă, incidenţa fiind de trei ori mai mare la femei, comparativ cu bărbaţii. Vârsta medie la debut este între 25-40 de ani. În contextul în care sunt afectate persoane tinere, iar boala are o evoluţia severă, cronică şi invalidantă, nu este doar o problemă medicală, ci şi una socială. Poliartrita reumatoidă afectează viaţa profesională, aproximativ 20-30% dintre pacienți suferă de dizabilitate permanentă legată de muncă încă din primii 2-3 ani de boală, iar 60% dintre aceştia îşi pierd locul de muncă în primii 10 ani de la declanşarea bolii.
Conform studiilor, incidenţa poliartritei creşte anual cu 2,5% la femei şi 0,5% la bărbaţi, afecţiunea reprezentând aproximativ 10% din totalul bolilor reumatice. Pe de altă parte, afecţiunile reumatice reprezintă a doua cauză de dizabilitate la nivel internaţional, conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
„Sunt multe cauze care pot să contribuie la apariţia bolii dar, în general, ea apare pe un teren de predispoziţie genetică, peste care se suprapun factori declanşatori, în special infecţii. Statisticile arată că se produce o reducere a duratei medii de viaţă cu 5-10 ani, ceea ce este o consecinţă importantă. Acest lucru apare din cauza faptului că boala poate să genereze complicaţii la nivelul organelor interne. Poliartrita reumatoidă nu este doar o boală a artriculaţiilor, ea afectează organismul în întregul lui şi din această cauză poate să antreneze astfel de probleme”, declară Cătălin Codreanu, medic reumatolog.
Poliartrita reumatoidă netratată sau tratată necorespunzător poate afecta şi alte organe precum inima, plamânii sau rinichii. Din totalul cazurilor de deces înregistrate la pacienţii cu poliartrită reumatoidă, 40% sunt cauzate de afecţiunile cardiovasculare, 20% de infecţii (în principal cele ale plămânilor) iar restul de complicaţii renale, neurologice sau de afecțiuni maligne (leucemie, mielom multiplu).
Bolile reumatice afectează la nivel mondial 1,7 miliarde de oameni şi ocupă locul patru ca impact asupra sănătăţii generale a populaţiei lumii, cu o creştere de 45% în ultimii 20 de ani. În Uniunea Europeană, aproximativ 100 milioane de persoane suferă de boli reumatice, 25% din totalul costurilor produse de boli fiind cauzate de acestea. În consecinţă, UE a inclus bolile reumatice între priorităţile programului HORIZON 2020, adoptat de Parlamentul European în decembrie 2013.
Pe lângă impactul pe care poliartrita reumatoidă îl are asupra pacientului, aceasta determină şi o povară financiară importantă asupra bugetelor naţionale de îngrijiri de sănătate, cauzată de costurilor legate de spitalizări şi scăderea productivităţii la locul de muncă. Poliartrita reumatoidă debutează la cel mai productiv segment de populaţie, cel cu vârste între 25 şi 40 de ani. Cu cât boala apare mai devreme, cu atât creşte probabilitatea de a dezvolta complicaţii severe. Experţii din Statele Unite estimează că poliartrita reumatoidă provoacă cele mai mari pierderi economice, comparativ cu oricare altă boală.
